Vesela e periuta:
Toata ziua se da huta
Si se joaca, si glumeste,
Nici n-ai spune ca munceste.
Uite-asa, mai mult in gluma,
Zburda pana face spuma.
Dintilor le infiripa
Alb vesmant ce tine-o clipa.
Ii iubeste, ii albeste Si pe cei mai mici ii creste.
Si-o asculta, ca-i isteata,
Periuta cea glumeata.
Tort diplomat cu blat de migdale
 |
| De la mancare |
Blat:
200 g migdale, pe care le-am macinat
100 g cacao
100 g zahar pudra
3 pliculete zahar vanilat
8 albusuri
Am amestecat migdalele macinate cu o parte din zahar si cucacao,
Parinti straluciti, profesori fascinanti - Augusto Cury (prin amabilitatea Laurei - andy.p)
Parinti straluciti, profesori fascinanti - Augusto Cury
Generatia actuala de parinti a vrut cumva sa compenseze lipsurile copilariei lor si a încercat sa dea copiilor ce aveau mai bun: cele mai frumoase jucarii, haine, plimbari, scoli, televizor si calculator. Altii le-au umplut timpul copiilor cu multe activitati educative ca învatarea limbilor straine, informatica, muzica. Intentia este excelenta, însa parintii nu au înteles ca televizorul, jucariile cumparate, internetul si excesul de activitati blocheaza copilaria, în care copilul are nevoie sa inventeze, sa înfrunte riscuri, sa sufere deceptii, sa aiba timp de joaca si sa se bucure de viata.
Acest lucru se întâmpla pentru ca inteligenta lor a fost blocata, noi ne-am transformat în masini de muncit iar pe ei îi transformam în masini de învatat.
1. Blocarea inteligentei
Sistemul educational actual aduce foarte multa informatie, de cele mai multe ori inutila. Copiii si tinerii învata cum sa opereze cu fapte logice, dar nu stiu cum sa abordeze esecurile. Învata sa rezolve probleme de matematica, dar nu stiu sa-si rezolve conflictele existentiale. Sunt antrenati sa faca calcule fara sa greseasca, dar viata este plina de contradictii si probleme care nu pot fi calculate. Acest lucru se întâmpla pentru ca inteligenta lor a fost blocata, noi ne-am transformat în masini de muncit iar pe ei îi transformam în masini de învatat.
2. Utilizarea gresita a functiilor memoriei
Prin sistemul educational actual memoria copiilor este transformata într-un depozit de informatie inutila, iar excesul acesteia blocheaza inteligenta copiilor si bucuria lor de a trai. Cea mai mare parte a informatiilor pe care le acumulam nu vor fi folosite niciodata. Numarul actual de scoli este mai mare decât în orice alta epoca, însa acestea nu produc persoane care gândesc, si nu e de mirare ca elevii au pierdut placerea de a învata.
Pe de alta parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparati, care îi transporta pe tineri, fara ca ei sa faca vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri – sportive, de razboi, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune si internet actioneaza asupra subconstientului, marindu-le nevoia de placeri în viata reala. Astfel în timp ei nu mai gasesc placere în micii stimuli ai rutinei zilnice si vor cauta stimuli tot mai puternici, trebuind sa faca foarte multe lucruri pentru a avea putina placere. Toate acestea genereaza personalitati fluctuante, instabile si nemultumite.
3. Informam si nu formam
Noi nu îi formam pe tineri, ci doar îi informam. Ei cunosc tot mai mult despre lumea în care se afla, dar nu stiu mai nimic despre lumea lor interioara. Educatia este tot mai lipsita de ingredientul emotional si produce tineri care rareori stiu sa îsi ceara iertare, sa îsi recunoasca limitele sau sa se puna în locul celorlalti.
Care este rezultatul?
O generatie de copii si tineri mai bolnava psihic decât oricare alta din istoria umanitatii: copii depresivi, preadolescenti si adolescenti care dezvolta obsesii, sindroame de panica, timiditate, fobii sau agresivitate. În plus, tot mai multi dintre ei cauta placerea de moment în consumul de tutun, alcool si droguri.
CE ESTE DE FACUT?
Dr. Augusto Cury ne spune ca în ziua de azi nu ajunge sa fim parinti buni, ci trebuie sa devenim parinti inteligenti. Pentru aceasta ne vorbeste despre sapte deprinderi ale „parintilor buni” si cum trebuie transformate ele de catre „parintii inteligenti”. Iata prima dintre ele:
• Parintii buni dau cadouri, parintii inteligenti daruiesc propria lor fiinta
Parintii buni au grija sa satisfaca, în masura posibilitatilor lor economice, dorintele copiilor lor. Fac petreceri pentru aniversari, le cumpara pantofi, haine, produse electronice, organizeaza excursii.
Parintii inteligenti dau copiilor ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpara cu toti banii din lume: fiinta lor, povestea vietii lor, experientele lor, lacrimile lor, timpul lor.
Parintii care le fac în permanenta daruri copiilor lor sunt pastrati în amintire doar pentru un moment. Parintii care se preocupa sa le daruiasca copiilor exemple si povestiri din viata lor ramân de neuitat.
• Parintii buni alimenteaza corpul, parintii inteligenti alimenteaza personalitatea
Astazi, parintii buni cresc copii zbuciumati, înstrainati, autoritari si angoasati, pentru ca societatea s-a transformat într-o fabrica de stres. Parintii care nu-si învata copiii sa aiba o viziune critica asupra publicitatii, a emisiunilor de televiziune si a discriminarii sociale îi transforma într-o prada usoara pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o fiinta umana, ci un consumator. Pregatiti copilul pentru „ a fi”, caci lumea îl va pregati pentru „ a avea”.
Ajutati-va copiii sa nu fie sclavii problemelor lor. Alimentati amfiteatrul gândurilor si teritoriul emotiilor cu curaj si îndrazneala. Nu le acceptati timiditatea si nesiguranta. Daca problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar daca nu, trebuie sa ne acceptam limitele.
• Parintii buni corecteaza greselile, parintii inteligenti îsi învata copiii cum sa gândeasca
Vechile corectii si binecunoscutele predici nu mai functioneaza. Când deschideti gura sa repetati acelasi lucru, declansati un resort din subconstient care deschide anumite arhive ale memoriei, ce contin critici mai vechi. 99% din criticile si corectiile parintilor sunt inutile în influentarea personalitatii tinerilor.
A-ti surprinde copilul înseamna a spune lucruri la care ei nu se asteapta. De exemplu: copilul a ridicat glasul la voi. Se asteapta sa tipati si sa-l pedepsiti. Dar puteti începe prin a tacea si a va relaxa, apoi puteti spune:”Nu ma asteptam sa ma superi în felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc si te respect mult”. Apoi copilul trebuie lasat sa se gândeasca.
Parintii buni spun: „ Gresesti”; parintii inteligenti spun: „Ce parere ai despre comportamentul tau?” „Gândeste înainte sa reactionezi”
• Parintii buni îsi pregatesc copiii pentru aplauze, parintii inteligenti îsi pregatesc copiii pentru esecuri
Parintii buni educa inteligenta copiilor lor, parintii inteligenti le educa sensibilitatea. Stimulati-i pe copii sa aiba obiective, sa caute succesul în studiu, în munca, în relatiile sociale, dar nu va opriti aici. Ajutati-i sa nu le fie teama de insuccese. Nu exista podium fara înfrângeri. Multi nu stralucesc în munca lor pentru ca au renuntat în fata primelor obstacole, pentru ca nu au avut rabdare sa suporte un „nu”, pentru ca nu au avut îndrazneala de a înfrunta unele critici, nici umilinta de a-si recunoaste greseala.
Perseverenta este la fel de importanta ca si capacitatile intelectuale. Pentru parintii inteligenti, a avea succes nu înseamna a avea o viata fara greseli. De aceea sunt în stare sa spuna copiilor lor: „Am gresit”, „Scuza-ma”, „Am nevoie de tine”. Parintii care nu-si cer scuze nu-si vor învata copiii cum sa abordeze aroganta.
• Parintii buni vorbesc, parintii inteligenti dialogheaza ca niste prieteni
A sta de vorba înseamna a vorbi despre lumea care ne înconjoara, a dialoga înseamna a vorbi despre lumea în care suntem: a relata experiente, a împartasi ceea ce se afla ascuns în inima fiecaruia, a patrunde dincolo de cortina comportamentelor. Peste 50% din parinti n-au avut curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile, pierderile si frustrarile personale.
Nu trebuie sa deveniti o jucarie în mâna copilului, ci un prieten foarte bun. Adevarata autoritate si respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este o perla ascunsa în inima. Ea este scumpa, pentru ca aurul si argintul n-o pot cumpara.
• Parintii buni dau informatii, parintii inteligenti povestesc istorioare
Captati-va copiii prin inteligenta voastra, nu prin autoritate, bani sau putere.
Stiti care este termometrul care indica daca sunteti agteabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii si prietenii acestora. Daca le face placere sa fie în preajma voastra, ati trecut testul.
Odata, una dintre fiicele mele a fost criticata pentru ca era o persoana simpla. Se simtea trista si respansa.Dupa ce am auzit povestea ei, mi-am pus imaginatia la treaba si i-am spus urmatoarea pilda: unii prefera un soare frumos pictat într-un tablou, altii prefera un soare real, chiar daca este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soare preferi? A ales soarele real Atunci, am adaugat, chiar daca unii oameni nu cred în soarele tau, el straluceste. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi si oamenii te vor vedea. Sa nu-ti fie teama ca îti pierzi lumina.
PaRINTII INTELIGENTI ÎSI STIMULEAZa COPIII SA-SI ÎNVINGA TEMERILE SI SA AIBA ATITUDINI BLÂNDE.
• Parintii buni ofera oportunitati, parintii inteligenti nu renunta niciodata
Parintii inteligenti sunt semanatori de idei si nu controleaza viata copiilor lor. Ei seamana si asteapta ca semintele sa germineze. Pe timpul asteptarii poate sa apara mâhnire, dar, daca semintele sunt bune, vor încolti.
Nimeni nu-si ia diploma în misiunea de a educa. Înainte, parintii erau autoritari; astazi sunt copiii. Învatati sa spuneti „nu” fara teama. Daca ei nu aud „nu” de la d-voastra, nu vor fi pregatiti sa auda „nu” de la viata. Parintii nu trebuie sa cedeze în fata santajelor si presiunii copiilor. În caz contrar, emotia copiilor va deveni un balansoar:: astazi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul saptamânii si a se trezi devreme pentru a învata este inacceptabil si prin urmare ne-negociabil.
Traim vremuri grele. Parintii din toata lumea se simt pierduti. Cucerirea planetei sufletului copiluluieste mai compexa decât cucerirea planetei.
CELE 7 PACATE CAPITALE ALE EDUCATIEI
1. A corecta în public
2. A exprima autoritatea cu agresivitate
3. A fi excesiv de critic: a obstructiona copilaria celui educat
4. A pedepsi la furie si a pune limite, fara a da explicatii
5. A fi nerabdator si a renunta sa mai faci educatie
6. A nu te tine de cuvânt
7. A distruge speranta si visele
Dr. Augusto Cury, psihiatru si psihoterapeut, si-a dedicat 17 ani din viata cercetarii modului în care construieste si se dezvolta inteligenta. Analiza pe care o face societatii contemporane ajunge la urmatoarea concluzie: singuratatea nu a fost niciodata atât de intensa: parintii îsi ascund sentimentele de copii, copiii îsi ascund lacrimile de parinti si profesorii se refugiaza în autoritarism. Cantitatea de informatie si cunostinte disponibile este mai mare; cu toate acestea, noile generatii nu sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informatii. În cartea sa, „Parinti straluciti, profesori fascinanti“, tradusa si în româna, Dr. Augusto Cury atrage atentia asupra necesitatii schimbarii felului în care se face educatia contemporana.
Generatia actuala de parinti a vrut cumva sa compenseze lipsurile copilariei lor si a încercat sa dea copiilor ce aveau mai bun: cele mai frumoase jucarii, haine, plimbari, scoli, televizor si calculator. Altii le-au umplut timpul copiilor cu multe activitati educative ca învatarea limbilor straine, informatica, muzica. Intentia este excelenta, însa parintii nu au înteles ca televizorul, jucariile cumparate, internetul si excesul de activitati blocheaza copilaria, în care copilul are nevoie sa inventeze, sa înfrunte riscuri, sa sufere deceptii, sa aiba timp de joaca si sa se bucure de viata.
Acest lucru se întâmpla pentru ca inteligenta lor a fost blocata, noi ne-am transformat în masini de muncit iar pe ei îi transformam în masini de învatat.
1. Blocarea inteligentei
Sistemul educational actual aduce foarte multa informatie, de cele mai multe ori inutila. Copiii si tinerii învata cum sa opereze cu fapte logice, dar nu stiu cum sa abordeze esecurile. Învata sa rezolve probleme de matematica, dar nu stiu sa-si rezolve conflictele existentiale. Sunt antrenati sa faca calcule fara sa greseasca, dar viata este plina de contradictii si probleme care nu pot fi calculate. Acest lucru se întâmpla pentru ca inteligenta lor a fost blocata, noi ne-am transformat în masini de muncit iar pe ei îi transformam în masini de învatat.
2. Utilizarea gresita a functiilor memoriei
Prin sistemul educational actual memoria copiilor este transformata într-un depozit de informatie inutila, iar excesul acesteia blocheaza inteligenta copiilor si bucuria lor de a trai. Cea mai mare parte a informatiilor pe care le acumulam nu vor fi folosite niciodata. Numarul actual de scoli este mai mare decât în orice alta epoca, însa acestea nu produc persoane care gândesc, si nu e de mirare ca elevii au pierdut placerea de a învata.
Pe de alta parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparati, care îi transporta pe tineri, fara ca ei sa faca vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri – sportive, de razboi, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune si internet actioneaza asupra subconstientului, marindu-le nevoia de placeri în viata reala. Astfel în timp ei nu mai gasesc placere în micii stimuli ai rutinei zilnice si vor cauta stimuli tot mai puternici, trebuind sa faca foarte multe lucruri pentru a avea putina placere. Toate acestea genereaza personalitati fluctuante, instabile si nemultumite.
3. Informam si nu formam
Noi nu îi formam pe tineri, ci doar îi informam. Ei cunosc tot mai mult despre lumea în care se afla, dar nu stiu mai nimic despre lumea lor interioara. Educatia este tot mai lipsita de ingredientul emotional si produce tineri care rareori stiu sa îsi ceara iertare, sa îsi recunoasca limitele sau sa se puna în locul celorlalti.
Care este rezultatul?
O generatie de copii si tineri mai bolnava psihic decât oricare alta din istoria umanitatii: copii depresivi, preadolescenti si adolescenti care dezvolta obsesii, sindroame de panica, timiditate, fobii sau agresivitate. În plus, tot mai multi dintre ei cauta placerea de moment în consumul de tutun, alcool si droguri.
CE ESTE DE FACUT?
Dr. Augusto Cury ne spune ca în ziua de azi nu ajunge sa fim parinti buni, ci trebuie sa devenim parinti inteligenti. Pentru aceasta ne vorbeste despre sapte deprinderi ale „parintilor buni” si cum trebuie transformate ele de catre „parintii inteligenti”. Iata prima dintre ele:
• Parintii buni dau cadouri, parintii inteligenti daruiesc propria lor fiinta
Parintii buni au grija sa satisfaca, în masura posibilitatilor lor economice, dorintele copiilor lor. Fac petreceri pentru aniversari, le cumpara pantofi, haine, produse electronice, organizeaza excursii.
Parintii inteligenti dau copiilor ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpara cu toti banii din lume: fiinta lor, povestea vietii lor, experientele lor, lacrimile lor, timpul lor.
Parintii care le fac în permanenta daruri copiilor lor sunt pastrati în amintire doar pentru un moment. Parintii care se preocupa sa le daruiasca copiilor exemple si povestiri din viata lor ramân de neuitat.
• Parintii buni alimenteaza corpul, parintii inteligenti alimenteaza personalitatea
Astazi, parintii buni cresc copii zbuciumati, înstrainati, autoritari si angoasati, pentru ca societatea s-a transformat într-o fabrica de stres. Parintii care nu-si învata copiii sa aiba o viziune critica asupra publicitatii, a emisiunilor de televiziune si a discriminarii sociale îi transforma într-o prada usoara pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o fiinta umana, ci un consumator. Pregatiti copilul pentru „ a fi”, caci lumea îl va pregati pentru „ a avea”.
Ajutati-va copiii sa nu fie sclavii problemelor lor. Alimentati amfiteatrul gândurilor si teritoriul emotiilor cu curaj si îndrazneala. Nu le acceptati timiditatea si nesiguranta. Daca problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar daca nu, trebuie sa ne acceptam limitele.
• Parintii buni corecteaza greselile, parintii inteligenti îsi învata copiii cum sa gândeasca
Vechile corectii si binecunoscutele predici nu mai functioneaza. Când deschideti gura sa repetati acelasi lucru, declansati un resort din subconstient care deschide anumite arhive ale memoriei, ce contin critici mai vechi. 99% din criticile si corectiile parintilor sunt inutile în influentarea personalitatii tinerilor.
A-ti surprinde copilul înseamna a spune lucruri la care ei nu se asteapta. De exemplu: copilul a ridicat glasul la voi. Se asteapta sa tipati si sa-l pedepsiti. Dar puteti începe prin a tacea si a va relaxa, apoi puteti spune:”Nu ma asteptam sa ma superi în felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc si te respect mult”. Apoi copilul trebuie lasat sa se gândeasca.
Parintii buni spun: „ Gresesti”; parintii inteligenti spun: „Ce parere ai despre comportamentul tau?” „Gândeste înainte sa reactionezi”
• Parintii buni îsi pregatesc copiii pentru aplauze, parintii inteligenti îsi pregatesc copiii pentru esecuri
Parintii buni educa inteligenta copiilor lor, parintii inteligenti le educa sensibilitatea. Stimulati-i pe copii sa aiba obiective, sa caute succesul în studiu, în munca, în relatiile sociale, dar nu va opriti aici. Ajutati-i sa nu le fie teama de insuccese. Nu exista podium fara înfrângeri. Multi nu stralucesc în munca lor pentru ca au renuntat în fata primelor obstacole, pentru ca nu au avut rabdare sa suporte un „nu”, pentru ca nu au avut îndrazneala de a înfrunta unele critici, nici umilinta de a-si recunoaste greseala.
Perseverenta este la fel de importanta ca si capacitatile intelectuale. Pentru parintii inteligenti, a avea succes nu înseamna a avea o viata fara greseli. De aceea sunt în stare sa spuna copiilor lor: „Am gresit”, „Scuza-ma”, „Am nevoie de tine”. Parintii care nu-si cer scuze nu-si vor învata copiii cum sa abordeze aroganta.
• Parintii buni vorbesc, parintii inteligenti dialogheaza ca niste prieteni
A sta de vorba înseamna a vorbi despre lumea care ne înconjoara, a dialoga înseamna a vorbi despre lumea în care suntem: a relata experiente, a împartasi ceea ce se afla ascuns în inima fiecaruia, a patrunde dincolo de cortina comportamentelor. Peste 50% din parinti n-au avut curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile, pierderile si frustrarile personale.
Nu trebuie sa deveniti o jucarie în mâna copilului, ci un prieten foarte bun. Adevarata autoritate si respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este o perla ascunsa în inima. Ea este scumpa, pentru ca aurul si argintul n-o pot cumpara.
• Parintii buni dau informatii, parintii inteligenti povestesc istorioare
Captati-va copiii prin inteligenta voastra, nu prin autoritate, bani sau putere.
Stiti care este termometrul care indica daca sunteti agteabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii si prietenii acestora. Daca le face placere sa fie în preajma voastra, ati trecut testul.
Odata, una dintre fiicele mele a fost criticata pentru ca era o persoana simpla. Se simtea trista si respansa.Dupa ce am auzit povestea ei, mi-am pus imaginatia la treaba si i-am spus urmatoarea pilda: unii prefera un soare frumos pictat într-un tablou, altii prefera un soare real, chiar daca este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soare preferi? A ales soarele real Atunci, am adaugat, chiar daca unii oameni nu cred în soarele tau, el straluceste. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi si oamenii te vor vedea. Sa nu-ti fie teama ca îti pierzi lumina.
PaRINTII INTELIGENTI ÎSI STIMULEAZa COPIII SA-SI ÎNVINGA TEMERILE SI SA AIBA ATITUDINI BLÂNDE.
• Parintii buni ofera oportunitati, parintii inteligenti nu renunta niciodata
Parintii inteligenti sunt semanatori de idei si nu controleaza viata copiilor lor. Ei seamana si asteapta ca semintele sa germineze. Pe timpul asteptarii poate sa apara mâhnire, dar, daca semintele sunt bune, vor încolti.
Nimeni nu-si ia diploma în misiunea de a educa. Înainte, parintii erau autoritari; astazi sunt copiii. Învatati sa spuneti „nu” fara teama. Daca ei nu aud „nu” de la d-voastra, nu vor fi pregatiti sa auda „nu” de la viata. Parintii nu trebuie sa cedeze în fata santajelor si presiunii copiilor. În caz contrar, emotia copiilor va deveni un balansoar:: astazi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul saptamânii si a se trezi devreme pentru a învata este inacceptabil si prin urmare ne-negociabil.
Traim vremuri grele. Parintii din toata lumea se simt pierduti. Cucerirea planetei sufletului copiluluieste mai compexa decât cucerirea planetei.
CELE 7 PACATE CAPITALE ALE EDUCATIEI
1. A corecta în public
2. A exprima autoritatea cu agresivitate
3. A fi excesiv de critic: a obstructiona copilaria celui educat
4. A pedepsi la furie si a pune limite, fara a da explicatii
5. A fi nerabdator si a renunta sa mai faci educatie
6. A nu te tine de cuvânt
7. A distruge speranta si visele
Dr. Augusto Cury, psihiatru si psihoterapeut, si-a dedicat 17 ani din viata cercetarii modului în care construieste si se dezvolta inteligenta. Analiza pe care o face societatii contemporane ajunge la urmatoarea concluzie: singuratatea nu a fost niciodata atât de intensa: parintii îsi ascund sentimentele de copii, copiii îsi ascund lacrimile de parinti si profesorii se refugiaza în autoritarism. Cantitatea de informatie si cunostinte disponibile este mai mare; cu toate acestea, noile generatii nu sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informatii. În cartea sa, „Parinti straluciti, profesori fascinanti“, tradusa si în româna, Dr. Augusto Cury atrage atentia asupra necesitatii schimbarii felului în care se face educatia contemporana.
LICURICIUL
Cam la vreme de hotar
Intre zi si noapte,
S-a oprit un mic hoinar
Pe un crin muiat in lapte,
Si tot scapara amnarul
Sa-si aprinda felinarul.
ALBINUTA
Cand m-am dus la gradinita,
M-a muscat o albinita.
Minti, minti,
Ca albina n-are dinti.
Are un ac mititel,
Cand te-nteapa,
Mori de el.
PRIMAVARA
Astazi omul de zapada,
Are frunte-ngandurata.
Ca o raza aurie
I-a ciupit din palarie,
Si la cativa pasi de el,
S-a trezit un ghiocel.
CATI CA VOI
Sus pe gardul dinspre vie
O gaina cenusie
Si-un cocos impintenat
S-au suit si stau la sfat.
- Ia te uita, ma rog tie
Cat de sus m-am inaltat!
Si de-odata, cu glas tare,
Incepura amandoi,
Sa cotcodaceasca-n soare:
Nimeni nu mai e ca noi!
TOAMNA
Toamna e de roade plina,
S-au copt fructele-n gradina.
Mere rumene, frumoase,
Pere galbene, zemoase,
Struguri aurii in vii
Prune mari si brumarii.
In camara le vom pune
Caci la iarna vor fi bune.
CE SA FAC?
Intr-o noapte instelata
Am scos luna din galeata.
N-a trecut o saptamana,
Si am scos-o din fantana.
Iar acuma ce sa fac?
Luna a cazut in lac.
Lacul e adanc de tot
Si eu nu stiu sa inot.
PAPUSICA
Papusica din vitrina,
Iesi afara, la lumina.
Sa te vada trecatorii
Ce frumosi-ti sunt ochisorii.
ARICIUL
Un arici cu ochii mici
Si cu bot catifelat,
Langa gard s-a tupilat
Suparat ca l-a plouat.
LA BUNICI
In vacanta la bunici
Vin si cei sapte pitici.
De la ei invat usor,
Alfabetul cartilor.
Alba ca Zapada are
Ca si ei, multa rabdare,
Sa-mi arate pe-ndelete
O multime de secrete.
Acum stiu ce spune vantul,
Ce-I raspunde-n somn pamantul,
Inteleg si eu acum
Soapta frunzei de pe drum,
Trilul pasarii de noapte
Si aroma ghindei coapte.
Si mai stiu ca adca esti
La bunici, parca traiesti
Intr-o carte de povesti.
RANDUNICA
Uite, uite, vezi aici
Cuibul unei randunici?
Iar in cuib, cinci oua mici,
Vor iesi cinci pui voinici,
Si-n curand vom auzi
Cip-cirip in zori de zi.
IEPURASUL
Iepurasul meu iubit,
Ci-n te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori doua margele,
Mustacioare la gurita
Si un petic de codita.
PISICUTA
Pisicuta noastra hoata,
A facut o boroboata.
In camara a intrat
Pe furis, si a luat
O bucata de friptura.
Mama nu stia ca fura.
Daca o mai prinde-odata,
Vai de blana ei vargata!
MAMA
M-a crescut mama in poala
De la leagan pan’ la scoala.
Zile-ntregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a-nvatat sa ganguresc,
Sa zic mama, sa zambesc.
M-anvatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a-nvatat sa nu m-alint
M-a invatat sa nu mint,
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.
Mama buna, mama draga,
Te-oi iubi o viata-ntreaga
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut!
GAINUSA
O gainusa scurma locul
Si inghite boabe fel de fel
Iar dupa pranz isi sterge ciocul
C-o frunza-n loc de servetel.
PERIUTA
Dintii veseli si curati
Seamana ca niste frati.
Bucuroasa periuta
Se da huta, huta, huta.
Dansa nu stie de gluma
Freaca pana face spuma.
Si de-acuma pe Ionel,
Dintii nu-I mai dor de fel.
MAMA
De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag
Si-nmugureste pomul
Sa-ti fie tie drag.
Invata-ma ce-I bine
Fereste-ma de rau,
Iar eu voi creste, vrednic si bun
De dragul tau!
RATA
Rata, rata, ratisoara
Ce te plimbi pe ulicioara?
Cu papucii galbiori
Lipa, lipa, pe carari?
Mac, mac, mac,
Vreau sa fac un ousor,
Pentru tine, puisor!
MIAUNICA
Miaunica-I o pisica
Mica, mica, mititica
Cu mustatile de nea
Si cu bot de catifea.
Paru-I negru, matasos,
Subtirel e si lucios.
Si-n picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata.
Astea-s ghete, sau pernute?
Sta cu cele cinci gherute,
Si cum vede-un soricel,
Tipa, tipa, dupa el.
PEDEAPSA MATZEI
I-auzi draga mea papusa,
Zgarie matza la usa.
Dar eu nu-I deschid deloc
Ca sunt suparata foc!
A furat iar ca o hoata,
Un intreg picior de rata.
Si-apoi, dupa ce I-a ros,
Toata carnea de pe os,
A dus osul binisor,
In cotetul lui Azor.
Ca pe el sa-l banuim
Si sa nu il mai iubim.
Si acum n-o bat, n-o cert,
Dar nu vreau deloc s-o iert.
Desi inca o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si mincinoasa
Si n-o las sa intre-n casa.
DE 8 MARTIE
O sa-I cos maicutei mele
Pe camasa doua stele
Si-o sa strang de ziua ei
Cei mai frumosi ghiocei.
Vantul o sa-I dea in zbor
De la mine-un martisor
Dar pupicul meu prefer,
Sa nu-l dau prin mesager.
URSULETUL
Ursuletul meu nu stie,
Nici macar o poezie.
Dar eu stiu cate poftesti
Ti le spun, daca doresti.
Ursu-I tare mititel.
Invat eu si pentru el.
FETITA SI PAPUSA
Fiecare pui,
Are mama lui.
Si eu tot asa
Am mamica mea.
Am o papusica
Uite-asa de mica.
O-ngrijesc mereu
Ca-I sunt mama eu.
PAPUSICA
Papusica asta mica,
Mama stie doar sa zica.
Cand se scoala dimineata,
Nici macar nu-si spala fata.
Nici nu doarme, se preface,
Si nici patul nu si-l face.
Cand vin de la gradinita,
Are-o pata pe rochita.
Florile nu le-a udat,
Nu m-ajuta la spalat,
Si nici la cumparaturi,
Ce urate-apucaturi!
Papusica asta rea,
Nu mai e fetita mea!
DOI PRIETENI
Am doi vechi prieteni
Si-I iubesc la fel.
Ei sunt Azorica
Si cu Motanel.
Sunt baieti de treaba
Si foarte cuminti.
Numai cand discuta
Scot ghiare si dinti.
Sa vezi harmalaie,
Miau, miau si ham-ham
Iar eu ca arbitru,
Multe griji mai am.
MAMA
Nu-I copil in lumea-ntreaga
Care astfel sa nu spuna:
“Mama mea e cea mai buna,
Mama mea e cea mai draga”
Spun la fel iedul, mierlita,
Orice pui ce vietuieste
Si cu-atat mai mult fireste
Spun baiatul si fetita.
Spun si eu maicutei mele
Si voi spune totdeauna:
“Mama, tu esti numai una,
Cum sunt soarele si luna”.
SCRISOARE CATRE MAMA
Vezi mamica mea cea buna
Tare multe-as vrea sa-ti scriu
Dar sunt mica si nu stiu.
Pentru mine, blandul soare,
Iti trimite o scrisoare.
Caci pe foaia din caiet
Uite, a coborat incet.
Un miez galben si fierbinte
Stiu sa desenez cuminte,
Fara sa ma iscalesc,
Soare-nseamna: “te iubesc”.
FLOARE PENTRU MAMA
Alb cu rosu fac o floare
Cea mai mandra dintre flori.
Azi o prind la pieptul mamei
Mandra floare-un martisor.
Fii mamica sanatoasa
Ca frumoasa esti mereu
Langa inima ta buna
Poarta martisorul meu.
PAPUSA
Am o casa mititica
Si in casa-o papusica.
Eu m-as bucura de ea
Daca m-ar si asculta.
Harnica-I doar la mancare
Si la joc si la plimbare
Inca nu stie ca-n viata
Se munceste si se-nvata.
POMISORUL MEU
Am sadit un pomisor
Singur in ograda
Toti vecinii au venit
Langa gard sa-l vada.
Azi am fost din nou sa-l vad
Tiiiii, ce bucurie
Pomisorul meu plapand
Are flori… o mie.
E ZIUA TA
E ziua ta maicuta,
Te-asteapta flori pe masa
Si-un dar micut te-asteapta
Cand ai sa vii acasa.
Am sa-ti sarut obrajii
La piept cand ma vei tine
Si mainile ce nu au
Odihna pentru tine.
IEPURASUL
Iepurasul meu de plus,
Tare-I necajit, ca uite
A-mplinit un an acusi
Si nu are nici un dinte.
PRIMAVARA
Primavara a venit
Cu alai de flori albastre
Si cu cerul insorit
Pe meleagurile noastre.
Hai copile pe campii
Sa fugim, sa prindem fluturi,
Galbenelor papadii
Palaria sa le-o scuturi.
GHIOCELUL
Ghiocel, ghiocel,
Crud, suav si subtirel,
Scoate capul din zapada
Soarele sa mi te vada.
Si ma iarta ca-ti ating
Clopotelul de argint
Si ma iarta ca te rup
Mamei mele sa te duc.
Sa se bucure si ea
Luminand cand te-o vedea.
PISICA
Miorlaila. Pisiscuta,
Tare-I trista saracuta.
Ce-I cu ea de-o saptamana?
N-are nici un ghem de lana
Sa-l arunce si sa-l dea dura, dura pe podea.
BRADULET
Bradulet plin de culori
Si de daruri multe
Ai venit aici la noi,
De pe varf de munte.
Bradulet cu strai de nea
Si stelute-o mie
Tu in fiecare an
Ne-aduci bucurie.
CIOCANITOAREA
Cioc, cioc, cioc si iara cioc
Bate-n nuc din loc in loc.
“Nucule cu frunza deasa
Sigur stiu ca esti acasa,
Usa daca mi-o deschizi,
Eu te curat de omizi”.
DEGETELE
Cum stau laolalta
Frunzele pe ram
La fiecare mana
Cinci degete am.
Cinci frati buni, ai spune
Dar ce curios…
Unul e mai mare
Altul e mai gros.
Sau e mai subtire,
Sau mai mititel,
Dupa cum se vede
Ele nu-s la fel.
Degetele insa
Toate la un loc
Imi ajuta mie
Zilnic sa ma joc.
SOSESTE PRIMAVARA
Soseste primavara
Cu muguri si cu flori
Cu siruri lungi de berze
Si carduri de cocori.
Soseste primavara
Si-aduce-n poala ei
Atatea viorele
Si-atatia ghiocei.
ZILELE SAPTAMANII
De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheama LUNI
Unu si cu unu-s frati
Cea de-a doua zi e MARTI
Trei broscute salta-n cercuri
Stii c-a treia zi e MIERCURI
Patru greierasi vioi
Canta pa-n se face JOI
Cucu-nvata-a numara
Ziua-a cincea-I VINEREA
Cocostarcu-n apa sta
Ziua-a sasea-I SAMBATA
Iar furnica harnica
Gateste DUMINICA
Zilele le stiti pe toate
Dar sa-mi spuneti cate-s: SAPTE
CANTECUL MAINILOR
Doua maini am mititele
Stiu sa coasa si sa spele
Ele matura prin casa
Ele-aduc painea la masa
Ele deseneaza aici
Iepuri, gaze, flori, arici
Si cuprind ca doua flori
Ai maicutei obrajori.
PAPUSA VREA LA SCOALA
Pe papusa, ce sa mint
Tare-mi place s-o alint.
N-are astampar draga mea,
Ce fac eu, face si ea.
Smiorcaie doar cand se scoala:
- Vreau si eu sa merg la scoala!
Cum s-o iau?
Pan’ o mai creste
Doar la cresa mi-o primeste.
CE AM!
Am un nas pe obraz,
UNU
Ochi am doi, ca si voi
UNU, DOI
Am trei nasturi la hainuta
UNU, DOI, TREI
Am si patru buzunare
Mi-a cusut mama o floare
UNU, DOI, TREI, PATRU
Si mai am cinci degetele
Parca sunt lumanarele
UNU, DOI, TREI, PATRU, CINCI
SIMTURILE
Eu cu ochii dragi copii
Vad papusi si jucarii
Cu urechile oricand
Aud fiece cuvant
Limba si cu cerul gurii
Imi spun gustul prajiturii
Degetele-mi spun si ele
De sunt moi chiflele mele
Iar cu nasu-adeseori
Sorb parfumul tot din flori.
MOS MARTIN
Cu cojocul lui cel gros
Mormaind morocanos
Umbla mosul prin padure
Dupa miere, dupa mure.
Vara merge la vanat
Iarna sta-n bordei culcat
Cand dezgheturile vin,
S-a trezit si Mos Martin.
Cea mai scumpa de pe lume
de Nichita Stanescu
Spune-mi care mama-anume
Cea mai scumpa e pe lume?
Puii toti au zis de pasari,
Zarzarii au zis de zarzari,
Pestisorii, de pestoaica,
Ursuletii, de ursoaica,
Serpisorii, de serpoaica,
Tigrisorii, de tigroaica.
Manzii toti au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe
Nucii toti au zis de nuca
Cucii toti au zis de cuca,
Totii pisoii, de pisica
Iara eu, de-a mea mamica
Orice mama e anume
Cea mai scumpa de pe lume!
Nicu a spart o cana "plitsch"
Neatent,ce poti sa zici
Nimeni insa nu-l zari,
S-o ascunda bine-o fi?
Vine tata
-Ce-i cu tine?
ce stai suparat copile?
Lacrimi mici ii curg din geana,
- N-am nimic am spart o cana!
- Rau,dar nu pot sa te cert,
ai spus drept si eu te iert!!!
TRENUL IEPURASILOR
Vine trenul de la Iasi
Incarcat cu iepurasi.
Unul, sare de pe scara.
Altul, tusti pe geam afara.
Numai unul mic de tot
Are lacrimi mari pe bot:
"Mai incet nene franar,
Ca sunt mic si vreau sa sar"
1
Unu-i cam suparacios,
Vezi cum sta cu nasu-n jos?
Daca ar mirosi o floare,
Ar uita de suparare!
2
Suntem doi: sora si frate,
Inimioare-ngemanate.
Ne-ajutam mereu frateste,
Unde-s doi, puterea creste!
3
Trei fetite, tre surori,
Trei gropite-n obrajori.
Trei rochite, trei fundite,
Trei frumoase ingerite!
4
Patru pasari jucause
Vor sa poarte margeluse!
Cine stie: sunt mergele
Pentru pasarele?
5
Cinci talhari s-au ratacit
In pustiul nesfarsit.
Nu au bani, n-au ce manca,
Pentru ca ... n-au ce fura!
6
Reuseste cine-ncearca!
Noi acum vom incerca:
Sase jucatori de marca,
Sase goluri vom marca!
7
Zic sapte pisici viclene:
"Suntem noi...vegetariene,
Dar ni-i dor de soricei,
Vrem sa ...ne jucam cu ei!"
8
Opt, in oglinda
De-ar fi sa vada,
Ar crede ca este
Un om de zapada.
9
Noua indieni voinici
Stiu acest secret de mici:
Ca sa-i bati pe inamici,
Arma cea mai potrivita
Este mintea ascutita.
10
Zece stele mandre-mi zic:
"Noapte buna, copil mic".
Eu privesc cu drag la ele:
"Noapte buna, zece stele".
DOUA RATE
Doua rate jumulite
Au plecat sa se marite
Si gaina,de sub pat
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina,
Ce ai gaina esti nebuna?
Esti bonava de ficat,
Si tie iti arde de maritat?
MIELUL
Am un miel,
E negru tot
De la coada pan' la bot
Si in frunte are-o stea,
Ca un fulg de nea.
Eu il duc la oi la stana,
Ii dau branza cu smantana,
Ii dau nuci si ciocolata
Si bomboane cate-odata,
Dar prostutul isi freaca barba,
Tot mai tate-i place iarba.
A - Albina si ariciul
In gradina un arici
Se-ntalni cu o albina
Si-o intreba: - ce faci aici?
- Strang nectar cat e lumina.
B - Broscuta
Tupa! Tupa! o broscutza
Iese-n drum! piatra n-o crutza
Atunci cere la bursuc:
- Da-mi pe-o ora un papuc,
Am uitat ca nu-s in apa,
Acusi spinii ma inteapa!
C - Cucul si cerbul
Canta cucul intr-un fag,
Glasul lui imi este drag.
Cerbu' asculta visator
Si mai uita de vanator.
D - Delfinul
Un delfin din saritura
A prins o bomboana-n gura.
Si il cearta rau parintii:
"Vrei sa te doara dintii?"
E - Elefantul
Iata-un pui de elefant:
E masiv si elegant.
Il invit la mine-acasa,
Iar el: "mama nu ma lasa!"
F - Fluturasul
Fil-fil-fil din aripioare,
Uite-o floare zburatoare!
- Nu-i o floare, e fluturas -
Imi raspunde un baietzas.
G - Girafa
O girafa ziua toata
Umbla amarnic suparata:
Auzi o gura rea
Cum ii zise "macara"
H - Hipopotamul
Un hipopotam in apa
Canta zgomotos la harpa
Halal cantaretz ursuz
Concerteaza in havuz!!!
I - Iepurele
Aoleu! ce bucatar
Frige varza la gratar!
Iepurelei-i bucuros:
- Voi papa ceva gustos!!
I - Ingerul
Inger, ingeras de sus,
Rugaciune mi-ai adus,
Ea ma-nvaluie-n lumina
Si ma invata sa fac bine!
J - Jucaria
Am o jucarie noua
Si ma joc pan' amurgeste.
Nu-s zgarcit, v-o dau si voua,
Insa cu-mprumut, fireste
IEPURASUL FURIOS
Eu sunt iepurasul Tup
Prin padure sar zdup! zdup!
Sunt un iepuras de soi
Cel mai tare iepuroi
Am picioare lungi de tot
Lungi urechi
Mustati la bot
Insa toate-s de prisos
Coada n-am , sunt FURIOS!!!
CATELUL
catelusule sa-mi spui
unde-i laptele ca nu-i!
cine mi-a umblat la oala
de-o gasesc acuma goala?
cine-i hotul ?n-ai fi tu?
dai din coada zici ca nu!?
dar esti plin de lapte tot
si pe coada si pe bot
ARICIUL
un arici cu ochii mici
si cu bot catifelat
langa gard s-a tupilat
necajit si suparat ca l-a plouat
mai arici cu ochii mici
hai in casa la caldura
unde nimeni nu te fura
sus langa cuptor sa stai
sa nu capeti guturai
PERIUTZA
Veselã e periuta:
Toatã ziua se dã huta
Si se joacã si glumeste
Nici n-ai spune cã munceste.
Uite-asa, mai mult în glumã,
Zburdã pânã face spumã.
Dintilor le înfiripã
Alb vesmânt ce tine-o clipã.
Îi iubeste, îi albeste
Si pe cei mai mici îi creste.
Si-o ascultã, cã-i isteatã,
Periuta cea glumeatã.
BATISTA MEA
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
"Priviti-l pe Murdarel!"
Un pisoi cit portocala
Se juca de-a ala-bala
Cu o minge de hartie
Rosie si albastrie
Mica, cum imi place mie.
Si una despre ploaie:
Pic, pic, pic
Vine ploaia , vine
Vine pe furish
Pe acoperish,
Printre ramurele,
Si pe floricele,
Ba o simt si eu
Pe nasucul meu.
MITZI
Mitzi mitzisor,
Avea laptisor,
Si papa din el,
Cate putzinel.
Dar domnul Codau,
Caine mare, rau,
Isi viri un bot,
Si-l papa pe tot!
MORCOVELUL
Morcovelul cu codita,
A crescut in gradinita,
Si mamica mea l-a luat,
Si la ciorba l-a tocat! -
Toc, toc, toc,
Ciorba e pe foc,
Pentru-a mea fetita,
Ca-i la gradinita.
PAPUSICA
Am o papusica mica
Dragalasa, frumusica,
Ii dau ceai, nu vrea sa bea,
Doctorii nu vrea sa ia.
Vrea bomboane, ciocolata,
Biscuiti si inghetata.
Dar decat sa-i faca rau,
Mai bine le mananc eu.
Draga mama, dragi copii,
Numai mama sa nu fi!
Sus pe cer sunt multe stele,
Pe pamant sunt floricele,
Dar nici una dintre ele
Nu-i ca ochii mamei mele.
Un tantar, bucatar,
Se ducea la dispensar,
Si striga: aoleu, maseaua mea!
Vrei alune?
Nu sunt bune!
Vrei rachiu?
Chiu, chiu, chiu (aici se simuleaza "bucuria")
Baba cloanta, na(!) si tie o aluna,
S-o mananci, ca-i tare buna!
Ce n-as da s-o pot manca,
Dar n-am cu ce mesteca.
Dintii cad la batranete,
Eu nu-i am din tinerete.
Fiindca mama imi spunea:
Spala-te fetita mea!
Dar eu nu ii luam in seama
Sfatul ei cel bun de mama.
Si s-au rupt, si mi-au cazut,
Rand pe rand i-am tot pierdut!
La noi in bloc,
O doamna rea,
A spus ca mama mea nu-i mama mea,
Ca ea m-ar fi gasit de mititica
Intr-un gunoi,plingind ca o pisica.
Dar eu stiu ca nu e adevarat.
CE MAMELE AU COPII DE ARUNCAT ?
Mamica mea i-a mea si eu a ei,
Si-mi ia papusa,funda si cercei
Si cind am febra mama-i trista
Si-mi sterge fruntea c-o batista.
Tin minte ca a luat odata,
un pachetel intreg de ciocolata,
cind tata a vrut sa ia si el o farimita,
Mama i-a zis:e pentru fetita!
Si tata a ris si nu s-a suparat.
Dar eu am impartit pachetul in trei
Ca sa manince si parintii mei,
Fiindca-i iubesc cum nu se mai poate,
Cind voi fi mare am sa le-aduc de toate,
Dar mai bine sa ramin mereu asa:
Sa merg cu ei la circ,la cinema.
UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu
Dati-mi voie doar un pic,
sã explic:
sunt pisoiul cel mai mic
(cel cu pata pe botic)
si de ieri de dimineata,
tot mereu,
fiecare mã inhata
si ma da pe usa-afara.
Ce-s eu, fiara ?
Ce-s eu, leu ?
Mie spuneti-mi, sa stiu,
ce-am gresit, ce vinã port,
dac-am vrut sã scot la soare,
la plimbare,
pestisorul auriu,
mai mult mort de suparare decat viu ?
Dac-am vrut s-ajut la treaba,
si cu-o laba
sã desir si sã masor
ata de pe un mosor –
si, macar, n-a fost putina –
am vreo vinã ?
Iar cand m-am uitat prin vase,
sa vad ce-i si cum miroase,
am gasit lapte in ele.
Oare astea-s fapte rele ?
Sunt uituci si sunt uituce:
lasa-afarã cozonacul
si-ar putea sã se usuce –
nu-i mai bine sa-l mananci ?
Pentru asta, poc, un branci
si m-am dus de-a berbeleacul.
Dacã toate merg asa,
am sã plec in lumea mea –
mai ales cã in gradina,
colo, langa deditei,
vad o pana de gaina.
Aoleu, ce-i fac eu ei !
UNDE E?
Unde e mamica sa imi faca patul?
Unde e bunica sa imi dea halatul?
Unde e taticul sa ma plimbe-n spate?
Unde e bunicul sa imi dea de toate?
Unde vrei sa fie? Sunt acasa toti,
Dar la gradinita te descurci! Cum poti?
FLUTURE
Fluture alb si cuminte,
Treci frumusel inainte,
Culoarea ta imi place mie,
Vei primi adapostire.
Voua ce sa va zic eu?
Saa plecati cu bine,zau!
CANTEC
de GEORGE COSBUC
A venit un lup din crang ,
si-alerga prin sat sa fure ,
si sa duca in padure ,
pe copiii care plang
Si-a venit la noi la poarta ,
Si - am iesit eu c-o nuia :
Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace"
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea,
Ieri pe drum un om sarac,
Intreba pe la vecine :
- Poarta-se copiii bine ?
Daca nu, sa-i var in sac "
Si-a venit la noi la poarta ,
Si-am iesit eu si i-am spus :
" - Puiul meu e bun si tace ,
Nu ti-l dau si dute-n pace
Esti sarac, dar n-am ce-ti face,
Du-te, du-te!
Si s-a dus.
Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor,
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat;
- N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat, ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!
Si-a plecat.
Zdreanta
de Tudor Arghezi
L-ati vazut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrentaros
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna,
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti, pe furca.
Are insa o ureche
De pungas, fara pereche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie,
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis,
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
"-Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina.-L-a mancat!
Stai nitel ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat,
Si-a-njurat cu un latrat.
Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a facut a dracului!"
VEVERITA
De pe-o creanga pe cealalta
Ne-ncetat ca mingea salta
Veverita cea codata
Hai s-o desenam indata.
Hai s-o desenam, dar cum?
Va voi spune chiar acum:
Coada veveritei pare
Ca un semn de Intrebare
Unul mic si altul mare
Tine coada pe sinare
Iar spinarea ne-o arata
Linia incovoiata.
Drept urechi de veverita
Doua varfuri de penita
Si sub ele, rotunjor,
Ii facem si-un botisor
Gamalie ca de ac
Este ochiul ce i-l fac.
Si-i mai fac doua labute
Indoite si micute.
Cu o linie-aplecata
Si sub ea alta culcata,
Veverita-i desenata
Pe-o crenguta asezata.
VEVERTA
Veverita, veverita
S-a suit in pom
Si de-acolo, si de-acolo
Ea a cazut jos.
Vai sarmana de ea ce-a patit,
Piciorusul rau si l-a lovit.
Vine doctorul in graba
Si picioru-i leaga.
Domnule doctor, te rog nu ma lega
Tare rau ma doare inima.
(finalul este improvizat, dar fac eu rost de versuri)
PITICUL
Un pitic de cauciuc
S-a ascuns intr-un papuc
Cand dau sa incalt papucul
Auzii strigand piticul.
Acum stau si ma intreb:
Am papuc cu glas si limba
Sau pitic care se plimba?
ARICIUL
Trece-ariciu-ncolo-ncoace
Cu spinarea numai ace
Mai arice, fa-mi pe plac
Da-mi te rog si mie-un ac
Ac? Nu-ti dau ac,
Ca am copii
Ce invata broderii.
Mergi si tu la mama ta
Si, de stii sa cosi, ti-a da!!!
NEPOTICA
Bunicuta, stii ceva?
Nu mai stau la dumneata!
Pentr-un ciob de farfurie,
Faci atita galagie!
Merg acasa, tai cocosul,
Fac o supa, fac cafea
Si-s cucoana-n casa mea!
LA BUNICI
Nepotica cea isteata,
Se scoala de dimineata.
Fuge fuga la bunici
Sa le dea niste pupici.
Bunicuta o ia-n brate,
O alinta si-o rasfata.
Iar bunicu-i cinta-ncet,
Parca-i cucul in concert!
UITE VINE MOS CRACIUN de Otilia Cazimir
Prin nameti in fapt de seara
A plecat catre oras
Mos batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara.
Uite-o casa colo-n vale
Cu ferestre luminate,
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu’-n poarta bate:
- Buna seara, buna seara!
Iaca vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete,
Bucurosi de oaspete?
- Bucurosi, bucurosi!
Striga glasuri de copii
- Mosule, de unde vii?
- Iaca, vin din mosi stramosi
Incarcat cu jucarii
Pentru voi, iubiti copii !
LA DRUM de Otilia Cazimir
Mos Craciun, la urcus,
S-a pornit cu sacu’-n spate.
Drumu-I rau si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate
Lung se uita indarat,
Scuturandu-si barba rara
De omat,
Si ofteaza sub povara:
- Greu, tatuca, greu de tine!
Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catre vara,
Ca-s batran si nu mai pot !
SCRISOARE de Otilia Cazimir
Mos Craciun, toti imi spun
Ca esti darnic, ca esti bun.
Eu iti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte
Si-ti mai scriu, asa sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii…
Insa nu m-as supara
Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Adã pentru pisicuta
Motocel roþ la ureche
Lui bunicu’, o lulea
C-a pierdut-o saracutu’…
Poate-aduci vreun os lui Cutu,
Poate ai vreo acadea?
Lui Danut cel mititel
Care plange-n copaita,
Sa-i aduci vreun covrigel…
Noapte buna! Niculita.
CANTEC PENTRU MOS CRACIUN
Mos Craciun, bun venit!
Ca ti-e frig, de mult o stim
Insa noi ne-am pregatit
Cat mai cald sa te primim
Langa brad am pus
Sacunelul ca sa stai,
Si-o masuta am adus
Pentru daruri sa o ai.
Iar sun bradu-mpodobit
Cu stelute argintii
Asculta-vei rand pe rand
Cantece si poezii
Iar daca se va-ntampla
Poezia s-o uitam
Iti promitem cand mai vii
N-o sa ne mai incurcam.
Mos Craciun, bun venit!
MOS CRACIUN
- Cine bate ?
- Mos Craciun.
- Vai, ce toba ai in spate!
Si ce nins esti, ce batran !
Haide, vino langa soba,
Incalzeste-te la maini.
Mosul bun din tolba scoate
Darurile mai intai.
- Mosule, nu mai ramai?
- Nu, copile, nu se poate,
Ma asteapta si-alti copii
Si-am atatea jucarii,
Vreau sa le impart pe toate.
CINE-I LA PORTITA?
Azi la noi la gradinita,
A spus tare o fetita,
Oare cine-i la portita?
Uite-un mos cu barba alba
Cu obrajii ca o nalba
Si cu haina toata dalba.
Mai departe, stiti voi bine
Cine-i mosul care vine,
Cine-i la portita, cine-i?
MOS CRACIUN
Hai copii cu totii,
Vine mosul bun
Si ne-aduce-n tolba
Tot ce este bun.
Cai si jucarele,
Cozonaci gustosi,
Mandre papusele
Toti sa fim voiosi.
Hai, sarim-nainte
Mosului iubit
Si sa-i strigam tare:
“Bine ai venit!”
MOS CRACIUN
Fulgii albi incep sa cada,
Mos Craciun ca sa ii vada.
Sa stie sa pregateasca,
Bradul sa-l impodobeasca.
- Mos Craciun, tu sa vii
Cu multi saci de jucarii,
Sa nu uiti ca grupa mica,
Desi este mai pitica,
A-nvatat sa-ti spuna tie
Cantece si-o poezie.
MOS CRACIUN
A venit, a venit
Mos Craciun mult iubit
Si ne-a dat, si ne-a dat
Tot ce-n sac el a luat.
MOS CRACIUN
Cu fel si fel de jucarii
Vin fete si baieti de-a randul
La Carnavalul de copii
Pe Mos Craciun asteptandu-l…
NUMARATOARE
Hai sa zicem una, sa se faca doua,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem doua, sa se faca trei,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem trei, sa se faca patru,
Patru roti la carul mare,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem patru, sa se faca cinci,
Cinci degete la o mina,
Patru roti la carul mare,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
...
Hai sa zicem sase sa se faca sapte.
Sapte zile-n saptamana,
sase zile lucratoare,
Cinci sunt degete la mana,
patru boi la car se mana,
Trei crai vin din departare,
doua maini copilul are,
Una este luna....
...
Hai sa zicem noua,
Sa se faca zece,
10, nota cea mai mare,
9 Mai e sarbatoare,
Opt picioare racul are,
Sapte zile saptamna,
Sase zile lucratoare,
Cinci degete la o mana
......................
Si una este luna."
Gândãcelul
de Elena Farago
- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mã doare
De ce mã strangi asa de rãu?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sã mã joc si mie,
Si mila trebuie sã-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce sã vrei sã mã omori?
Ca am si eu pãrinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Cãci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mã, ca nu mai pot!...
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sã-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat sã-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sã ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
Cam la vreme de hotar
Intre zi si noapte,
S-a oprit un mic hoinar
Pe un crin muiat in lapte,
Si tot scapara amnarul
Sa-si aprinda felinarul.
ALBINUTA
Cand m-am dus la gradinita,
M-a muscat o albinita.
Minti, minti,
Ca albina n-are dinti.
Are un ac mititel,
Cand te-nteapa,
Mori de el.
PRIMAVARA
Astazi omul de zapada,
Are frunte-ngandurata.
Ca o raza aurie
I-a ciupit din palarie,
Si la cativa pasi de el,
S-a trezit un ghiocel.
CATI CA VOI
Sus pe gardul dinspre vie
O gaina cenusie
Si-un cocos impintenat
S-au suit si stau la sfat.
- Ia te uita, ma rog tie
Cat de sus m-am inaltat!
Si de-odata, cu glas tare,
Incepura amandoi,
Sa cotcodaceasca-n soare:
Nimeni nu mai e ca noi!
TOAMNA
Toamna e de roade plina,
S-au copt fructele-n gradina.
Mere rumene, frumoase,
Pere galbene, zemoase,
Struguri aurii in vii
Prune mari si brumarii.
In camara le vom pune
Caci la iarna vor fi bune.
CE SA FAC?
Intr-o noapte instelata
Am scos luna din galeata.
N-a trecut o saptamana,
Si am scos-o din fantana.
Iar acuma ce sa fac?
Luna a cazut in lac.
Lacul e adanc de tot
Si eu nu stiu sa inot.
PAPUSICA
Papusica din vitrina,
Iesi afara, la lumina.
Sa te vada trecatorii
Ce frumosi-ti sunt ochisorii.
ARICIUL
Un arici cu ochii mici
Si cu bot catifelat,
Langa gard s-a tupilat
Suparat ca l-a plouat.
LA BUNICI
In vacanta la bunici
Vin si cei sapte pitici.
De la ei invat usor,
Alfabetul cartilor.
Alba ca Zapada are
Ca si ei, multa rabdare,
Sa-mi arate pe-ndelete
O multime de secrete.
Acum stiu ce spune vantul,
Ce-I raspunde-n somn pamantul,
Inteleg si eu acum
Soapta frunzei de pe drum,
Trilul pasarii de noapte
Si aroma ghindei coapte.
Si mai stiu ca adca esti
La bunici, parca traiesti
Intr-o carte de povesti.
RANDUNICA
Uite, uite, vezi aici
Cuibul unei randunici?
Iar in cuib, cinci oua mici,
Vor iesi cinci pui voinici,
Si-n curand vom auzi
Cip-cirip in zori de zi.
IEPURASUL
Iepurasul meu iubit,
Ci-n te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori doua margele,
Mustacioare la gurita
Si un petic de codita.
PISICUTA
Pisicuta noastra hoata,
A facut o boroboata.
In camara a intrat
Pe furis, si a luat
O bucata de friptura.
Mama nu stia ca fura.
Daca o mai prinde-odata,
Vai de blana ei vargata!
MAMA
M-a crescut mama in poala
De la leagan pan’ la scoala.
Zile-ntregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a-nvatat sa ganguresc,
Sa zic mama, sa zambesc.
M-anvatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a-nvatat sa nu m-alint
M-a invatat sa nu mint,
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.
Mama buna, mama draga,
Te-oi iubi o viata-ntreaga
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut!
GAINUSA
O gainusa scurma locul
Si inghite boabe fel de fel
Iar dupa pranz isi sterge ciocul
C-o frunza-n loc de servetel.
PERIUTA
Dintii veseli si curati
Seamana ca niste frati.
Bucuroasa periuta
Se da huta, huta, huta.
Dansa nu stie de gluma
Freaca pana face spuma.
Si de-acuma pe Ionel,
Dintii nu-I mai dor de fel.
MAMA
De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag
Si-nmugureste pomul
Sa-ti fie tie drag.
Invata-ma ce-I bine
Fereste-ma de rau,
Iar eu voi creste, vrednic si bun
De dragul tau!
RATA
Rata, rata, ratisoara
Ce te plimbi pe ulicioara?
Cu papucii galbiori
Lipa, lipa, pe carari?
Mac, mac, mac,
Vreau sa fac un ousor,
Pentru tine, puisor!
MIAUNICA
Miaunica-I o pisica
Mica, mica, mititica
Cu mustatile de nea
Si cu bot de catifea.
Paru-I negru, matasos,
Subtirel e si lucios.
Si-n picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata.
Astea-s ghete, sau pernute?
Sta cu cele cinci gherute,
Si cum vede-un soricel,
Tipa, tipa, dupa el.
PEDEAPSA MATZEI
I-auzi draga mea papusa,
Zgarie matza la usa.
Dar eu nu-I deschid deloc
Ca sunt suparata foc!
A furat iar ca o hoata,
Un intreg picior de rata.
Si-apoi, dupa ce I-a ros,
Toata carnea de pe os,
A dus osul binisor,
In cotetul lui Azor.
Ca pe el sa-l banuim
Si sa nu il mai iubim.
Si acum n-o bat, n-o cert,
Dar nu vreau deloc s-o iert.
Desi inca o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si mincinoasa
Si n-o las sa intre-n casa.
DE 8 MARTIE
O sa-I cos maicutei mele
Pe camasa doua stele
Si-o sa strang de ziua ei
Cei mai frumosi ghiocei.
Vantul o sa-I dea in zbor
De la mine-un martisor
Dar pupicul meu prefer,
Sa nu-l dau prin mesager.
URSULETUL
Ursuletul meu nu stie,
Nici macar o poezie.
Dar eu stiu cate poftesti
Ti le spun, daca doresti.
Ursu-I tare mititel.
Invat eu si pentru el.
FETITA SI PAPUSA
Fiecare pui,
Are mama lui.
Si eu tot asa
Am mamica mea.
Am o papusica
Uite-asa de mica.
O-ngrijesc mereu
Ca-I sunt mama eu.
PAPUSICA
Papusica asta mica,
Mama stie doar sa zica.
Cand se scoala dimineata,
Nici macar nu-si spala fata.
Nici nu doarme, se preface,
Si nici patul nu si-l face.
Cand vin de la gradinita,
Are-o pata pe rochita.
Florile nu le-a udat,
Nu m-ajuta la spalat,
Si nici la cumparaturi,
Ce urate-apucaturi!
Papusica asta rea,
Nu mai e fetita mea!
DOI PRIETENI
Am doi vechi prieteni
Si-I iubesc la fel.
Ei sunt Azorica
Si cu Motanel.
Sunt baieti de treaba
Si foarte cuminti.
Numai cand discuta
Scot ghiare si dinti.
Sa vezi harmalaie,
Miau, miau si ham-ham
Iar eu ca arbitru,
Multe griji mai am.
MAMA
Nu-I copil in lumea-ntreaga
Care astfel sa nu spuna:
“Mama mea e cea mai buna,
Mama mea e cea mai draga”
Spun la fel iedul, mierlita,
Orice pui ce vietuieste
Si cu-atat mai mult fireste
Spun baiatul si fetita.
Spun si eu maicutei mele
Si voi spune totdeauna:
“Mama, tu esti numai una,
Cum sunt soarele si luna”.
SCRISOARE CATRE MAMA
Vezi mamica mea cea buna
Tare multe-as vrea sa-ti scriu
Dar sunt mica si nu stiu.
Pentru mine, blandul soare,
Iti trimite o scrisoare.
Caci pe foaia din caiet
Uite, a coborat incet.
Un miez galben si fierbinte
Stiu sa desenez cuminte,
Fara sa ma iscalesc,
Soare-nseamna: “te iubesc”.
FLOARE PENTRU MAMA
Alb cu rosu fac o floare
Cea mai mandra dintre flori.
Azi o prind la pieptul mamei
Mandra floare-un martisor.
Fii mamica sanatoasa
Ca frumoasa esti mereu
Langa inima ta buna
Poarta martisorul meu.
PAPUSA
Am o casa mititica
Si in casa-o papusica.
Eu m-as bucura de ea
Daca m-ar si asculta.
Harnica-I doar la mancare
Si la joc si la plimbare
Inca nu stie ca-n viata
Se munceste si se-nvata.
POMISORUL MEU
Am sadit un pomisor
Singur in ograda
Toti vecinii au venit
Langa gard sa-l vada.
Azi am fost din nou sa-l vad
Tiiiii, ce bucurie
Pomisorul meu plapand
Are flori… o mie.
E ZIUA TA
E ziua ta maicuta,
Te-asteapta flori pe masa
Si-un dar micut te-asteapta
Cand ai sa vii acasa.
Am sa-ti sarut obrajii
La piept cand ma vei tine
Si mainile ce nu au
Odihna pentru tine.
IEPURASUL
Iepurasul meu de plus,
Tare-I necajit, ca uite
A-mplinit un an acusi
Si nu are nici un dinte.
PRIMAVARA
Primavara a venit
Cu alai de flori albastre
Si cu cerul insorit
Pe meleagurile noastre.
Hai copile pe campii
Sa fugim, sa prindem fluturi,
Galbenelor papadii
Palaria sa le-o scuturi.
GHIOCELUL
Ghiocel, ghiocel,
Crud, suav si subtirel,
Scoate capul din zapada
Soarele sa mi te vada.
Si ma iarta ca-ti ating
Clopotelul de argint
Si ma iarta ca te rup
Mamei mele sa te duc.
Sa se bucure si ea
Luminand cand te-o vedea.
PISICA
Miorlaila. Pisiscuta,
Tare-I trista saracuta.
Ce-I cu ea de-o saptamana?
N-are nici un ghem de lana
Sa-l arunce si sa-l dea dura, dura pe podea.
BRADULET
Bradulet plin de culori
Si de daruri multe
Ai venit aici la noi,
De pe varf de munte.
Bradulet cu strai de nea
Si stelute-o mie
Tu in fiecare an
Ne-aduci bucurie.
CIOCANITOAREA
Cioc, cioc, cioc si iara cioc
Bate-n nuc din loc in loc.
“Nucule cu frunza deasa
Sigur stiu ca esti acasa,
Usa daca mi-o deschizi,
Eu te curat de omizi”.
DEGETELE
Cum stau laolalta
Frunzele pe ram
La fiecare mana
Cinci degete am.
Cinci frati buni, ai spune
Dar ce curios…
Unul e mai mare
Altul e mai gros.
Sau e mai subtire,
Sau mai mititel,
Dupa cum se vede
Ele nu-s la fel.
Degetele insa
Toate la un loc
Imi ajuta mie
Zilnic sa ma joc.
SOSESTE PRIMAVARA
Soseste primavara
Cu muguri si cu flori
Cu siruri lungi de berze
Si carduri de cocori.
Soseste primavara
Si-aduce-n poala ei
Atatea viorele
Si-atatia ghiocei.
ZILELE SAPTAMANII
De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheama LUNI
Unu si cu unu-s frati
Cea de-a doua zi e MARTI
Trei broscute salta-n cercuri
Stii c-a treia zi e MIERCURI
Patru greierasi vioi
Canta pa-n se face JOI
Cucu-nvata-a numara
Ziua-a cincea-I VINEREA
Cocostarcu-n apa sta
Ziua-a sasea-I SAMBATA
Iar furnica harnica
Gateste DUMINICA
Zilele le stiti pe toate
Dar sa-mi spuneti cate-s: SAPTE
CANTECUL MAINILOR
Doua maini am mititele
Stiu sa coasa si sa spele
Ele matura prin casa
Ele-aduc painea la masa
Ele deseneaza aici
Iepuri, gaze, flori, arici
Si cuprind ca doua flori
Ai maicutei obrajori.
PAPUSA VREA LA SCOALA
Pe papusa, ce sa mint
Tare-mi place s-o alint.
N-are astampar draga mea,
Ce fac eu, face si ea.
Smiorcaie doar cand se scoala:
- Vreau si eu sa merg la scoala!
Cum s-o iau?
Pan’ o mai creste
Doar la cresa mi-o primeste.
CE AM!
Am un nas pe obraz,
UNU
Ochi am doi, ca si voi
UNU, DOI
Am trei nasturi la hainuta
UNU, DOI, TREI
Am si patru buzunare
Mi-a cusut mama o floare
UNU, DOI, TREI, PATRU
Si mai am cinci degetele
Parca sunt lumanarele
UNU, DOI, TREI, PATRU, CINCI
SIMTURILE
Eu cu ochii dragi copii
Vad papusi si jucarii
Cu urechile oricand
Aud fiece cuvant
Limba si cu cerul gurii
Imi spun gustul prajiturii
Degetele-mi spun si ele
De sunt moi chiflele mele
Iar cu nasu-adeseori
Sorb parfumul tot din flori.
MOS MARTIN
Cu cojocul lui cel gros
Mormaind morocanos
Umbla mosul prin padure
Dupa miere, dupa mure.
Vara merge la vanat
Iarna sta-n bordei culcat
Cand dezgheturile vin,
S-a trezit si Mos Martin.
Cea mai scumpa de pe lume
de Nichita Stanescu
Spune-mi care mama-anume
Cea mai scumpa e pe lume?
Puii toti au zis de pasari,
Zarzarii au zis de zarzari,
Pestisorii, de pestoaica,
Ursuletii, de ursoaica,
Serpisorii, de serpoaica,
Tigrisorii, de tigroaica.
Manzii toti au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe
Nucii toti au zis de nuca
Cucii toti au zis de cuca,
Totii pisoii, de pisica
Iara eu, de-a mea mamica
Orice mama e anume
Cea mai scumpa de pe lume!
Nicu a spart o cana "plitsch"
Neatent,ce poti sa zici
Nimeni insa nu-l zari,
S-o ascunda bine-o fi?
Vine tata
-Ce-i cu tine?
ce stai suparat copile?
Lacrimi mici ii curg din geana,
- N-am nimic am spart o cana!
- Rau,dar nu pot sa te cert,
ai spus drept si eu te iert!!!
TRENUL IEPURASILOR
Vine trenul de la Iasi
Incarcat cu iepurasi.
Unul, sare de pe scara.
Altul, tusti pe geam afara.
Numai unul mic de tot
Are lacrimi mari pe bot:
"Mai incet nene franar,
Ca sunt mic si vreau sa sar"
1
Unu-i cam suparacios,
Vezi cum sta cu nasu-n jos?
Daca ar mirosi o floare,
Ar uita de suparare!
2
Suntem doi: sora si frate,
Inimioare-ngemanate.
Ne-ajutam mereu frateste,
Unde-s doi, puterea creste!
3
Trei fetite, tre surori,
Trei gropite-n obrajori.
Trei rochite, trei fundite,
Trei frumoase ingerite!
4
Patru pasari jucause
Vor sa poarte margeluse!
Cine stie: sunt mergele
Pentru pasarele?
5
Cinci talhari s-au ratacit
In pustiul nesfarsit.
Nu au bani, n-au ce manca,
Pentru ca ... n-au ce fura!
6
Reuseste cine-ncearca!
Noi acum vom incerca:
Sase jucatori de marca,
Sase goluri vom marca!
7
Zic sapte pisici viclene:
"Suntem noi...vegetariene,
Dar ni-i dor de soricei,
Vrem sa ...ne jucam cu ei!"
8
Opt, in oglinda
De-ar fi sa vada,
Ar crede ca este
Un om de zapada.
9
Noua indieni voinici
Stiu acest secret de mici:
Ca sa-i bati pe inamici,
Arma cea mai potrivita
Este mintea ascutita.
10
Zece stele mandre-mi zic:
"Noapte buna, copil mic".
Eu privesc cu drag la ele:
"Noapte buna, zece stele".
DOUA RATE
Doua rate jumulite
Au plecat sa se marite
Si gaina,de sub pat
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina,
Ce ai gaina esti nebuna?
Esti bonava de ficat,
Si tie iti arde de maritat?
MIELUL
Am un miel,
E negru tot
De la coada pan' la bot
Si in frunte are-o stea,
Ca un fulg de nea.
Eu il duc la oi la stana,
Ii dau branza cu smantana,
Ii dau nuci si ciocolata
Si bomboane cate-odata,
Dar prostutul isi freaca barba,
Tot mai tate-i place iarba.
A - Albina si ariciul
In gradina un arici
Se-ntalni cu o albina
Si-o intreba: - ce faci aici?
- Strang nectar cat e lumina.
B - Broscuta
Tupa! Tupa! o broscutza
Iese-n drum! piatra n-o crutza
Atunci cere la bursuc:
- Da-mi pe-o ora un papuc,
Am uitat ca nu-s in apa,
Acusi spinii ma inteapa!
C - Cucul si cerbul
Canta cucul intr-un fag,
Glasul lui imi este drag.
Cerbu' asculta visator
Si mai uita de vanator.
D - Delfinul
Un delfin din saritura
A prins o bomboana-n gura.
Si il cearta rau parintii:
"Vrei sa te doara dintii?"
E - Elefantul
Iata-un pui de elefant:
E masiv si elegant.
Il invit la mine-acasa,
Iar el: "mama nu ma lasa!"
F - Fluturasul
Fil-fil-fil din aripioare,
Uite-o floare zburatoare!
- Nu-i o floare, e fluturas -
Imi raspunde un baietzas.
G - Girafa
O girafa ziua toata
Umbla amarnic suparata:
Auzi o gura rea
Cum ii zise "macara"
H - Hipopotamul
Un hipopotam in apa
Canta zgomotos la harpa
Halal cantaretz ursuz
Concerteaza in havuz!!!
I - Iepurele
Aoleu! ce bucatar
Frige varza la gratar!
Iepurelei-i bucuros:
- Voi papa ceva gustos!!
I - Ingerul
Inger, ingeras de sus,
Rugaciune mi-ai adus,
Ea ma-nvaluie-n lumina
Si ma invata sa fac bine!
J - Jucaria
Am o jucarie noua
Si ma joc pan' amurgeste.
Nu-s zgarcit, v-o dau si voua,
Insa cu-mprumut, fireste
IEPURASUL FURIOS
Eu sunt iepurasul Tup
Prin padure sar zdup! zdup!
Sunt un iepuras de soi
Cel mai tare iepuroi
Am picioare lungi de tot
Lungi urechi
Mustati la bot
Insa toate-s de prisos
Coada n-am , sunt FURIOS!!!
CATELUL
catelusule sa-mi spui
unde-i laptele ca nu-i!
cine mi-a umblat la oala
de-o gasesc acuma goala?
cine-i hotul ?n-ai fi tu?
dai din coada zici ca nu!?
dar esti plin de lapte tot
si pe coada si pe bot
ARICIUL
un arici cu ochii mici
si cu bot catifelat
langa gard s-a tupilat
necajit si suparat ca l-a plouat
mai arici cu ochii mici
hai in casa la caldura
unde nimeni nu te fura
sus langa cuptor sa stai
sa nu capeti guturai
PERIUTZA
Veselã e periuta:
Toatã ziua se dã huta
Si se joacã si glumeste
Nici n-ai spune cã munceste.
Uite-asa, mai mult în glumã,
Zburdã pânã face spumã.
Dintilor le înfiripã
Alb vesmânt ce tine-o clipã.
Îi iubeste, îi albeste
Si pe cei mai mici îi creste.
Si-o ascultã, cã-i isteatã,
Periuta cea glumeatã.
BATISTA MEA
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
"Priviti-l pe Murdarel!"
Un pisoi cit portocala
Se juca de-a ala-bala
Cu o minge de hartie
Rosie si albastrie
Mica, cum imi place mie.
Si una despre ploaie:
Pic, pic, pic
Vine ploaia , vine
Vine pe furish
Pe acoperish,
Printre ramurele,
Si pe floricele,
Ba o simt si eu
Pe nasucul meu.
MITZI
Mitzi mitzisor,
Avea laptisor,
Si papa din el,
Cate putzinel.
Dar domnul Codau,
Caine mare, rau,
Isi viri un bot,
Si-l papa pe tot!
MORCOVELUL
Morcovelul cu codita,
A crescut in gradinita,
Si mamica mea l-a luat,
Si la ciorba l-a tocat! -
Toc, toc, toc,
Ciorba e pe foc,
Pentru-a mea fetita,
Ca-i la gradinita.
PAPUSICA
Am o papusica mica
Dragalasa, frumusica,
Ii dau ceai, nu vrea sa bea,
Doctorii nu vrea sa ia.
Vrea bomboane, ciocolata,
Biscuiti si inghetata.
Dar decat sa-i faca rau,
Mai bine le mananc eu.
Draga mama, dragi copii,
Numai mama sa nu fi!
Sus pe cer sunt multe stele,
Pe pamant sunt floricele,
Dar nici una dintre ele
Nu-i ca ochii mamei mele.
Un tantar, bucatar,
Se ducea la dispensar,
Si striga: aoleu, maseaua mea!
Vrei alune?
Nu sunt bune!
Vrei rachiu?
Chiu, chiu, chiu (aici se simuleaza "bucuria")
Baba cloanta, na(!) si tie o aluna,
S-o mananci, ca-i tare buna!
Ce n-as da s-o pot manca,
Dar n-am cu ce mesteca.
Dintii cad la batranete,
Eu nu-i am din tinerete.
Fiindca mama imi spunea:
Spala-te fetita mea!
Dar eu nu ii luam in seama
Sfatul ei cel bun de mama.
Si s-au rupt, si mi-au cazut,
Rand pe rand i-am tot pierdut!
La noi in bloc,
O doamna rea,
A spus ca mama mea nu-i mama mea,
Ca ea m-ar fi gasit de mititica
Intr-un gunoi,plingind ca o pisica.
Dar eu stiu ca nu e adevarat.
CE MAMELE AU COPII DE ARUNCAT ?
Mamica mea i-a mea si eu a ei,
Si-mi ia papusa,funda si cercei
Si cind am febra mama-i trista
Si-mi sterge fruntea c-o batista.
Tin minte ca a luat odata,
un pachetel intreg de ciocolata,
cind tata a vrut sa ia si el o farimita,
Mama i-a zis:e pentru fetita!
Si tata a ris si nu s-a suparat.
Dar eu am impartit pachetul in trei
Ca sa manince si parintii mei,
Fiindca-i iubesc cum nu se mai poate,
Cind voi fi mare am sa le-aduc de toate,
Dar mai bine sa ramin mereu asa:
Sa merg cu ei la circ,la cinema.
UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu
Dati-mi voie doar un pic,
sã explic:
sunt pisoiul cel mai mic
(cel cu pata pe botic)
si de ieri de dimineata,
tot mereu,
fiecare mã inhata
si ma da pe usa-afara.
Ce-s eu, fiara ?
Ce-s eu, leu ?
Mie spuneti-mi, sa stiu,
ce-am gresit, ce vinã port,
dac-am vrut sã scot la soare,
la plimbare,
pestisorul auriu,
mai mult mort de suparare decat viu ?
Dac-am vrut s-ajut la treaba,
si cu-o laba
sã desir si sã masor
ata de pe un mosor –
si, macar, n-a fost putina –
am vreo vinã ?
Iar cand m-am uitat prin vase,
sa vad ce-i si cum miroase,
am gasit lapte in ele.
Oare astea-s fapte rele ?
Sunt uituci si sunt uituce:
lasa-afarã cozonacul
si-ar putea sã se usuce –
nu-i mai bine sa-l mananci ?
Pentru asta, poc, un branci
si m-am dus de-a berbeleacul.
Dacã toate merg asa,
am sã plec in lumea mea –
mai ales cã in gradina,
colo, langa deditei,
vad o pana de gaina.
Aoleu, ce-i fac eu ei !
UNDE E?
Unde e mamica sa imi faca patul?
Unde e bunica sa imi dea halatul?
Unde e taticul sa ma plimbe-n spate?
Unde e bunicul sa imi dea de toate?
Unde vrei sa fie? Sunt acasa toti,
Dar la gradinita te descurci! Cum poti?
FLUTURE
Fluture alb si cuminte,
Treci frumusel inainte,
Culoarea ta imi place mie,
Vei primi adapostire.
Voua ce sa va zic eu?
Saa plecati cu bine,zau!
CANTEC
de GEORGE COSBUC
A venit un lup din crang ,
si-alerga prin sat sa fure ,
si sa duca in padure ,
pe copiii care plang
Si-a venit la noi la poarta ,
Si - am iesit eu c-o nuia :
Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace"
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea,
Ieri pe drum un om sarac,
Intreba pe la vecine :
- Poarta-se copiii bine ?
Daca nu, sa-i var in sac "
Si-a venit la noi la poarta ,
Si-am iesit eu si i-am spus :
" - Puiul meu e bun si tace ,
Nu ti-l dau si dute-n pace
Esti sarac, dar n-am ce-ti face,
Du-te, du-te!
Si s-a dus.
Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor,
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat;
- N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat, ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!
Si-a plecat.
Zdreanta
de Tudor Arghezi
L-ati vazut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrentaros
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna,
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti, pe furca.
Are insa o ureche
De pungas, fara pereche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie,
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis,
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
"-Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina.-L-a mancat!
Stai nitel ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat,
Si-a-njurat cu un latrat.
Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a facut a dracului!"
VEVERITA
De pe-o creanga pe cealalta
Ne-ncetat ca mingea salta
Veverita cea codata
Hai s-o desenam indata.
Hai s-o desenam, dar cum?
Va voi spune chiar acum:
Coada veveritei pare
Ca un semn de Intrebare
Unul mic si altul mare
Tine coada pe sinare
Iar spinarea ne-o arata
Linia incovoiata.
Drept urechi de veverita
Doua varfuri de penita
Si sub ele, rotunjor,
Ii facem si-un botisor
Gamalie ca de ac
Este ochiul ce i-l fac.
Si-i mai fac doua labute
Indoite si micute.
Cu o linie-aplecata
Si sub ea alta culcata,
Veverita-i desenata
Pe-o crenguta asezata.
VEVERTA
Veverita, veverita
S-a suit in pom
Si de-acolo, si de-acolo
Ea a cazut jos.
Vai sarmana de ea ce-a patit,
Piciorusul rau si l-a lovit.
Vine doctorul in graba
Si picioru-i leaga.
Domnule doctor, te rog nu ma lega
Tare rau ma doare inima.
(finalul este improvizat, dar fac eu rost de versuri)
PITICUL
Un pitic de cauciuc
S-a ascuns intr-un papuc
Cand dau sa incalt papucul
Auzii strigand piticul.
Acum stau si ma intreb:
Am papuc cu glas si limba
Sau pitic care se plimba?
ARICIUL
Trece-ariciu-ncolo-ncoace
Cu spinarea numai ace
Mai arice, fa-mi pe plac
Da-mi te rog si mie-un ac
Ac? Nu-ti dau ac,
Ca am copii
Ce invata broderii.
Mergi si tu la mama ta
Si, de stii sa cosi, ti-a da!!!
NEPOTICA
Bunicuta, stii ceva?
Nu mai stau la dumneata!
Pentr-un ciob de farfurie,
Faci atita galagie!
Merg acasa, tai cocosul,
Fac o supa, fac cafea
Si-s cucoana-n casa mea!
LA BUNICI
Nepotica cea isteata,
Se scoala de dimineata.
Fuge fuga la bunici
Sa le dea niste pupici.
Bunicuta o ia-n brate,
O alinta si-o rasfata.
Iar bunicu-i cinta-ncet,
Parca-i cucul in concert!
UITE VINE MOS CRACIUN de Otilia Cazimir
Prin nameti in fapt de seara
A plecat catre oras
Mos batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara.
Uite-o casa colo-n vale
Cu ferestre luminate,
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu’-n poarta bate:
- Buna seara, buna seara!
Iaca vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete,
Bucurosi de oaspete?
- Bucurosi, bucurosi!
Striga glasuri de copii
- Mosule, de unde vii?
- Iaca, vin din mosi stramosi
Incarcat cu jucarii
Pentru voi, iubiti copii !
LA DRUM de Otilia Cazimir
Mos Craciun, la urcus,
S-a pornit cu sacu’-n spate.
Drumu-I rau si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate
Lung se uita indarat,
Scuturandu-si barba rara
De omat,
Si ofteaza sub povara:
- Greu, tatuca, greu de tine!
Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catre vara,
Ca-s batran si nu mai pot !
SCRISOARE de Otilia Cazimir
Mos Craciun, toti imi spun
Ca esti darnic, ca esti bun.
Eu iti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte
Si-ti mai scriu, asa sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii…
Insa nu m-as supara
Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Adã pentru pisicuta
Motocel roþ la ureche
Lui bunicu’, o lulea
C-a pierdut-o saracutu’…
Poate-aduci vreun os lui Cutu,
Poate ai vreo acadea?
Lui Danut cel mititel
Care plange-n copaita,
Sa-i aduci vreun covrigel…
Noapte buna! Niculita.
CANTEC PENTRU MOS CRACIUN
Mos Craciun, bun venit!
Ca ti-e frig, de mult o stim
Insa noi ne-am pregatit
Cat mai cald sa te primim
Langa brad am pus
Sacunelul ca sa stai,
Si-o masuta am adus
Pentru daruri sa o ai.
Iar sun bradu-mpodobit
Cu stelute argintii
Asculta-vei rand pe rand
Cantece si poezii
Iar daca se va-ntampla
Poezia s-o uitam
Iti promitem cand mai vii
N-o sa ne mai incurcam.
Mos Craciun, bun venit!
MOS CRACIUN
- Cine bate ?
- Mos Craciun.
- Vai, ce toba ai in spate!
Si ce nins esti, ce batran !
Haide, vino langa soba,
Incalzeste-te la maini.
Mosul bun din tolba scoate
Darurile mai intai.
- Mosule, nu mai ramai?
- Nu, copile, nu se poate,
Ma asteapta si-alti copii
Si-am atatea jucarii,
Vreau sa le impart pe toate.
CINE-I LA PORTITA?
Azi la noi la gradinita,
A spus tare o fetita,
Oare cine-i la portita?
Uite-un mos cu barba alba
Cu obrajii ca o nalba
Si cu haina toata dalba.
Mai departe, stiti voi bine
Cine-i mosul care vine,
Cine-i la portita, cine-i?
MOS CRACIUN
Hai copii cu totii,
Vine mosul bun
Si ne-aduce-n tolba
Tot ce este bun.
Cai si jucarele,
Cozonaci gustosi,
Mandre papusele
Toti sa fim voiosi.
Hai, sarim-nainte
Mosului iubit
Si sa-i strigam tare:
“Bine ai venit!”
MOS CRACIUN
Fulgii albi incep sa cada,
Mos Craciun ca sa ii vada.
Sa stie sa pregateasca,
Bradul sa-l impodobeasca.
- Mos Craciun, tu sa vii
Cu multi saci de jucarii,
Sa nu uiti ca grupa mica,
Desi este mai pitica,
A-nvatat sa-ti spuna tie
Cantece si-o poezie.
MOS CRACIUN
A venit, a venit
Mos Craciun mult iubit
Si ne-a dat, si ne-a dat
Tot ce-n sac el a luat.
MOS CRACIUN
Cu fel si fel de jucarii
Vin fete si baieti de-a randul
La Carnavalul de copii
Pe Mos Craciun asteptandu-l…
NUMARATOARE
Hai sa zicem una, sa se faca doua,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem doua, sa se faca trei,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem trei, sa se faca patru,
Patru roti la carul mare,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem patru, sa se faca cinci,
Cinci degete la o mina,
Patru roti la carul mare,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
...
Hai sa zicem sase sa se faca sapte.
Sapte zile-n saptamana,
sase zile lucratoare,
Cinci sunt degete la mana,
patru boi la car se mana,
Trei crai vin din departare,
doua maini copilul are,
Una este luna....
...
Hai sa zicem noua,
Sa se faca zece,
10, nota cea mai mare,
9 Mai e sarbatoare,
Opt picioare racul are,
Sapte zile saptamna,
Sase zile lucratoare,
Cinci degete la o mana
......................
Si una este luna."
Gândãcelul
de Elena Farago
- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mã doare
De ce mã strangi asa de rãu?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sã mã joc si mie,
Si mila trebuie sã-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce sã vrei sã mã omori?
Ca am si eu pãrinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Cãci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mã, ca nu mai pot!...
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sã-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat sã-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sã ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
Trusa de urgenta
Ce iau in concediu:
- pentru febra: Nurofen, Panadol, Novocalmin supozitoare si neaparat TERMOMETRU (din experienta, e bine sa ai unul clasic si unul electronic)
- pentru nas infundat: Nazomer, ser fiziologic, batistuta bebelusului (daca e cazul de alte picaturi...consultam un medic)
- pentru urechi: n-am avut nevoie decat de otocalm, cand era mic, mic de tot...oricum, consultam un medic
- pentru tuse: Prospan (nu-l cumpar decat daca plec in strainatate, ceea ce nu e cazul deocamdata:D, dar daca vom avea nevoie, asta ma gandesc sa folosesc, pana ajung la medic si mai vedem0
- pentru diaree: Smecta, furazolidon, pliculete cu ceai de menta, biotics
- pentru constipatie: pliculete cu ceai de musetel
- pentru ochisori: Tobrex
- comprese sterile, rivanol, fasa, leucoplast
-zyrtec
- cicaderma, pentru muscaturi de insecte, julituri
- crema cu arnica pentru lovituri
- crema cu galbenele pentru arsuri, opareli (am de la Topfer, foarte buna)
Ostropel irlandez, a la Babytza
O bucata rasol vita, 4 cartofi, 4 cepe, 4 morcovi, 1 miez de varza alba cruda, cimbru, 1 foaie de dafin, patrunjel tocat, sare, piper boabe
Se spala carnea, se taie cuburi mari
Se curata si se spala legumele, se taie rondele, varza se spala, se taie fasii subtiri
Se pune in oala carnea si se presara pe ea sare , cimbru si putin piper.
Se adauga legumele si se acopera cu cu 1/2 l apa calda.
Se acopera vasul si se fierbeo ora si jumatate la foc mic. Se mai pune apa daca este nevoie.
Cand carnea este gata se stinge focul dupa ce s-a presarat verdeata tocata.
Se spala carnea, se taie cuburi mari
Se curata si se spala legumele, se taie rondele, varza se spala, se taie fasii subtiri
Se pune in oala carnea si se presara pe ea sare , cimbru si putin piper.
Se adauga legumele si se acopera cu cu 1/2 l apa calda.
Se acopera vasul si se fierbeo ora si jumatate la foc mic. Se mai pune apa daca este nevoie.
Cand carnea este gata se stinge focul dupa ce s-a presarat verdeata tocata.
Rosii umplute cu ficatei, a la Babytza
3-4 ficatei fierti si raciti, 1 ou fiert tare, 1 lingura unt, sare, marar tocat, miez de rosie -umplutura pentru 2 rosii
Se spala rosiile, se golesc de seminte si se lasa sa se scurga pe o farfurie. Rosiile se golesc taind un capacelin jurul coditei.
Se paseaza oul si se amesteca cu untul si miezul de rosie, mararul si sare.
Ficateiise toaca marunt si se adauga peste compozitia de mai sus.
Se umplu rosiile.
Se spala rosiile, se golesc de seminte si se lasa sa se scurga pe o farfurie. Rosiile se golesc taind un capacelin jurul coditei.
Se paseaza oul si se amesteca cu untul si miezul de rosie, mararul si sare.
Ficateiise toaca marunt si se adauga peste compozitia de mai sus.
Se umplu rosiile.
Supa crema de pui, a la Babytza
1/2 pui, 2 morcovi, 2 cartofi, 1 ceapa, 1 telina
Se fierbe carnea. Se curata de spuma pana ramane limpede, apoi se adauga legumele.
Se scot dupa o ora si se mixeaza legumele. Carnea se taie cubulete apoi se adauga in supa pasata.
Se mai fierb 10 minute la foc mic.
Se serveste cu crutoane.
Se fierbe carnea. Se curata de spuma pana ramane limpede, apoi se adauga legumele.
Se scot dupa o ora si se mixeaza legumele. Carnea se taie cubulete apoi se adauga in supa pasata.
Se mai fierb 10 minute la foc mic.
Se serveste cu crutoane.
Bors de perisoare, a la Babytza
200g carne vita, 2 linguri orez , 1 ceasca suc de rosii, 1 ceapa, 2 linguri patrunjel tocat, 1 ou , 1 cana de bors, leustean tocat, 1 cartof
Se toaca carnea impreuna cu ceapa, cartof. Apoi se adauga oul crud, verdeata tocata si putin sos de rosii si sare.
Se pune apa la fiert. Cand da in clocot se pun perisoarele . Se lasa la foc mic. Se curata de spuma pana ramane apa limpede. Dupa jumatate de ora se pune orezul fiert pe jumatatesi sucul de rosii apoi se adauga borsul fiert separat.
Se presara leustean.
Se toaca carnea impreuna cu ceapa, cartof. Apoi se adauga oul crud, verdeata tocata si putin sos de rosii si sare.
Se pune apa la fiert. Cand da in clocot se pun perisoarele . Se lasa la foc mic. Se curata de spuma pana ramane apa limpede. Dupa jumatate de ora se pune orezul fiert pe jumatatesi sucul de rosii apoi se adauga borsul fiert separat.
Se presara leustean.
Budinca de clatite, a la Babytza
1 ou, 11 linguri de faina, 1/2 l lapte dulce, 1 pahar de apa minerala, sare, 250g branza de vaci, 4 linguri zahar, coaja de lamaie, 200g marmelada, ulei.
Se sparge oul in vas, se amesteca cu 2 linguri de faina, se subtiaza cu lapte. Se pune un praf de sare. Se continua operatia pana cand aluatul este gata. Se adauga apa minerala si se lasa la rece o ora.
Se amesteca branza cu zahar si coaja de lamaie, se freaca spuma.
Se fac clatitele in tigaie cu putin ulei. Se lasa pe platou sa se raceasca.
Intr-o cratita unsa se pune o clatita, se unge cu marmelada, apoi se pune o alta clatita si se unge cu branza.
Cand compozitia s-a terminat se pune 15 minute la cuptor. se pudreaza cu zahar farin si se lasa la racit.
Se serveste taiat in raza ( ca tortul).
Se sparge oul in vas, se amesteca cu 2 linguri de faina, se subtiaza cu lapte. Se pune un praf de sare. Se continua operatia pana cand aluatul este gata. Se adauga apa minerala si se lasa la rece o ora.
Se amesteca branza cu zahar si coaja de lamaie, se freaca spuma.
Se fac clatitele in tigaie cu putin ulei. Se lasa pe platou sa se raceasca.
Intr-o cratita unsa se pune o clatita, se unge cu marmelada, apoi se pune o alta clatita si se unge cu branza.
Cand compozitia s-a terminat se pune 15 minute la cuptor. se pudreaza cu zahar farin si se lasa la racit.
Se serveste taiat in raza ( ca tortul).
Chiftele de dovlecei, a la Babytza
2 dovlecei, 1 ou, 2 felii franzela, verdeata tocata, 1 ceapa, 3-4 catei usturoi, 2 linguri pesmet, 1 ceasca ulei
Se spala dovleceii, se curata de coaja. Se golesc de seminte si se dau pe razatoarea mare. Se presara sare si se lasa la scurs jumatate de ora , dupa care se spala cu apa rece si se scurg prin sita.
Dovleceii se pun in castron si amesteca cu ceapa tocata marunt, usturoi tocat, ou, verdeata si franzela inmuiata in apa rece si faramitata.
Se fac fac chiftelute potrivit de mari apoi se trec prin pesmet. Se pun la prajit.
Sau puteti incerca varianta la cuptor pe folie de hartie. E mai light
La sfarsit se pot lasa putin pe un servet de hartie sa mai traga din ulei. Eu asa fac cu toate cele pe care le prajesc.
Se spala dovleceii, se curata de coaja. Se golesc de seminte si se dau pe razatoarea mare. Se presara sare si se lasa la scurs jumatate de ora , dupa care se spala cu apa rece si se scurg prin sita.
Dovleceii se pun in castron si amesteca cu ceapa tocata marunt, usturoi tocat, ou, verdeata si franzela inmuiata in apa rece si faramitata.
Se fac fac chiftelute potrivit de mari apoi se trec prin pesmet. Se pun la prajit.
Sau puteti incerca varianta la cuptor pe folie de hartie. E mai light
La sfarsit se pot lasa putin pe un servet de hartie sa mai traga din ulei. Eu asa fac cu toate cele pe care le prajesc.
Bulete de cartofi, a la Babytza
4 cartofi mari, 1 ou intreg, 1 ceasca de smantana, verdeata tocata, sare, o ceasca de ulei.
Se fierb cartofii in coaja dupa ce s-au spalat bine. Se scot cand le crapa coaja, se curata si se zdrobesc cu furculita. Se amesteca cu smantana, sare, verdeata tocata, ou pana se omogenizeaza.
Se pune uleiul in tigaie la foc mic. Se ia cu din amestec cu lingura si se pune in tigaie. Se scot cand sunt rumene si se servesc cu smantana.
Se fierb cartofii in coaja dupa ce s-au spalat bine. Se scot cand le crapa coaja, se curata si se zdrobesc cu furculita. Se amesteca cu smantana, sare, verdeata tocata, ou pana se omogenizeaza.
Se pune uleiul in tigaie la foc mic. Se ia cu din amestec cu lingura si se pune in tigaie. Se scot cand sunt rumene si se servesc cu smantana.
Musaca de fidea, a la Babytza
200g fidea fiarta si scursa , 200g carne, 1 ceapa, 1 ou, verdeata tocata, sare, menta, 1 felie de paine, 2 linguri ulei, 2 linguri pesmet, 1 ceasca smantana.
Se spala fideaua dupa ce a fost fiarta bine, se scurge si se imparte in doua. Jumatate se pune in forma cu ulei si tapetata cu pesmet.
Carnea se da prin masina de tocat cu ceapa si painea, apoi se caleste cu putin ulei pana scade zeama. Se trage cratita de pe foc, se sareaza, se amesteca oul si verdeata tocata, se pune menta. Amestecul de carne se pune peste fidea.
Se acopera cu restul de fidea si se adauga smantana. Se pune la cuptor pentru 30 minute.
Se spala fideaua dupa ce a fost fiarta bine, se scurge si se imparte in doua. Jumatate se pune in forma cu ulei si tapetata cu pesmet.
Carnea se da prin masina de tocat cu ceapa si painea, apoi se caleste cu putin ulei pana scade zeama. Se trage cratita de pe foc, se sareaza, se amesteca oul si verdeata tocata, se pune menta. Amestecul de carne se pune peste fidea.
Se acopera cu restul de fidea si se adauga smantana. Se pune la cuptor pentru 30 minute.
Mancare de linte, a la Nausica
Se lasa lintea la inmuiat o ora in apa rece, apoi se pune la fiert.
Se caleste ceapa cu morcov si telina rase in ulei de masline apoi se pun peste linte. Se lasa 30 minute cu capac, apoi inca 10 fara.
Condimente : sare si piper.
Se caleste ceapa cu morcov si telina rase in ulei de masline apoi se pun peste linte. Se lasa 30 minute cu capac, apoi inca 10 fara.
Condimente : sare si piper.
Ostropel de pui, a la Babytza
Se pun pulpele de pui la calit putin apoi se scot intr-un vas. Se pune ceapa la calit pana devine aurie, apoi se adauga bulion. Se pun pulpele la loc si se acopera cu apa.
Se pregateste rentas : o lingura de faina intr-o cana de apa rece. Se adauga in cratita cand e mancarea aproape gata. Se lasa 10 minute, timp in care se amesteca sa nu se faca cocoloase.
Se adauga usturoi pisat si se stinge focul.
Condimente : vegeta sau sare, piper.
Se pregateste rentas : o lingura de faina intr-o cana de apa rece. Se adauga in cratita cand e mancarea aproape gata. Se lasa 10 minute, timp in care se amesteca sa nu se faca cocoloase.
Se adauga usturoi pisat si se stinge focul.
Condimente : vegeta sau sare, piper.
Vine rata
Asculta mai multe audio Muzica
Vine rata,vine rata,vine rata
Frunza verde foi de tei
Vine rata din costrei
Cu vreo sapte bobocei
Si ratoiul dupa ei.
Vine rata,vine rata,vine rata
Frunza verde si-o lalea
Rata ici, rata colea,
Rata trece Dunarea
Cu bobocii dupa ea.
Sade rata pe butoi
Asculta mai multe audio Muzica
Sade rata pe butoi
Numarand din doi in doi,
1,3,5,7,9 dimineata mancam oua
Ca sa crestem mari.
Mac,mac,mac,mac
Mac,mac,mac,mac
Sade rata pe butoi
Numarand din doi in doi,
2,4,6,8 cozonacul este copt,
Dar ca sa-l mancam
Pe maini ne spalam.
Mac,mac,mac,mac
Mac,mac,mac,mac.
Sade rata pe butoi
Macanind cu drag la noi,
Mac, mac, mac si iarasi mac,
Pe copii ii vad ce fac,
Iar noi invatam
Cum sa ne purtam.
Cate unul pe carare
Asculta mai multe audio Muzica
Cate unul pe carare
Mergem in padurea mare.
In padure pasarele
Canta sus pe ramurele.
Uite sus si uite jos
Totu-i vesel si frumos,
Fiecare-n fel si chip
Cip cirip si cip cirip.
Umbla ursii prin padure
Dupa fragi si dupa mure.
Ascultati si glasul lor
Mor,mor,mor,si mor,mor,mor.
Uite sus si uite jos
Totu-i vesel si frumos,
Fiecare-n fel si chip
Cip cirip si cip cirip.
Intr-o zi se intalnira
Si pe loc se sfatuira,
Ca sa cante toti in cor
Cip, cirip si mor, mor, mor.
Uite sus si uite jos
Totu-i vesel si frumos,
Fiecare-n fel si chip
Cip cirip si cip cirip.
Ce sa fie?
Funze n-are,
Nu-i nici floare.
In paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie,
Sta mereu intr-un picior,
O umbrela de hartie...
Ce sa fie?
(ciupercuta)
Nu-i nici floare.
In paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie,
Sta mereu intr-un picior,
O umbrela de hartie...
Ce sa fie?
(ciupercuta)
Cine-i oare?
Merge, merge - greu ajunge!
Are coarne - dar nu-mpunge.
E ghebos
Si fricos,
Iar cand iese la plimbare,
Isi ia casa de-a spinare.
Cine-i oare?
(melcul)
Are coarne - dar nu-mpunge.
E ghebos
Si fricos,
Iar cand iese la plimbare,
Isi ia casa de-a spinare.
Cine-i oare?
(melcul)
Cum o cheama?
Rosioara si codata
Umbla noaptea prin poiata,
Si la noi, si la vecini,
Ca sa cumpere gaini.
De platit, nu le plateste,
Dar pe loc le jumuleste!
Cum o cheama?
(vulpea)
Umbla noaptea prin poiata,
Si la noi, si la vecini,
Ca sa cumpere gaini.
De platit, nu le plateste,
Dar pe loc le jumuleste!
Cum o cheama?
(vulpea)
Zi-i pe nume!
Din gradina lui Mihai,
De sub tufe de urzici,
A iesit un ghem de scai
Ca sa caute furnici:
Uite-l colo, uite-l ici...
Zi-i pe nume, cine-i?
Ghici!
(ariciul)
De sub tufe de urzici,
A iesit un ghem de scai
Ca sa caute furnici:
Uite-l colo, uite-l ici...
Zi-i pe nume, cine-i?
Ghici!
(ariciul)
Cea mai scumpa de pe lume, de Nichita Stanescu
Spune-mi care mama-anume
Cea mai scumpa e pe lume?
Puii toti au zis de pasari,
Zarzarii au zis de zarzari,
Pestisorii, de pestoaica,
Ursuletii, de ursoaica,
Serpisorii, de serpoaica,
Tigrisorii, de tigroaica.
Mânjii toti au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe,
Nucii toti au zis de nuca.
Cucii toti au zis de cuca,
Toti pisoii, de pisica,
Iara eu, de-a mea mamica.
Orice mama e anume,
Cea mai scumpa de pe lume!
Cea mai scumpa e pe lume?
Puii toti au zis de pasari,
Zarzarii au zis de zarzari,
Pestisorii, de pestoaica,
Ursuletii, de ursoaica,
Serpisorii, de serpoaica,
Tigrisorii, de tigroaica.
Mânjii toti au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe,
Nucii toti au zis de nuca.
Cucii toti au zis de cuca,
Toti pisoii, de pisica,
Iara eu, de-a mea mamica.
Orice mama e anume,
Cea mai scumpa de pe lume!
Doi frati cuminti, de Elena Farago
Noi sintem doi frati in casa,
Si nu ne certam deloc,
Si sintem tacuti la masa,
Si cuminti in orice loc.
Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amindoi,
Pe cind mama noastra coase,
Ori citeste, linga noi.
Si nu ne certam deloc,
Si sintem tacuti la masa,
Si cuminti in orice loc.
Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amindoi,
Pe cind mama noastra coase,
Ori citeste, linga noi.
Degetele
Degetul mare pleaca la plimbare,
Aratatorul aduce bastonul,
Mijlociul aduce pardesiul,
Inelarul aduce fularul.
Degetul mic,
Nu face nimic,
Degetul mic,
Nu face nimic,
Fiindca este cel mai mic,
Fiindca este cel mai mic!
Aratatorul aduce bastonul,
Mijlociul aduce pardesiul,
Inelarul aduce fularul.
Degetul mic,
Nu face nimic,
Degetul mic,
Nu face nimic,
Fiindca este cel mai mic,
Fiindca este cel mai mic!
Bine e la noi acasa
Bine e la noi acasa,
Nu e casa mai frumoasa
Decat coltul parintesc,
Unde toti traiesc si cresc
Mama, tata si bunici,
Eu si fratiorii mici,
Toti aici traim uniti,
Bucurosi si fericiti.
Casa mea si-n somn o stiu
Tot ce vad pot sa descriu
Cand pasesc al casei prag,
Tot ce vad in ea mi-e drag.
Nu e casa mai frumoasa
Decat coltul parintesc,
Unde toti traiesc si cresc
Mama, tata si bunici,
Eu si fratiorii mici,
Toti aici traim uniti,
Bucurosi si fericiti.
Casa mea si-n somn o stiu
Tot ce vad pot sa descriu
Cand pasesc al casei prag,
Tot ce vad in ea mi-e drag.
This little pig
This little pig went to market,
This litle pig stayed home,
This little pig had roast beef,
This little pig had none,
This little pig cried "Wee, wee, wee!"
All the way home.
Incepeti tinand degetelul mare de la picior intre degetele voastre si va mutati pe rand la celelalte (cate un vers pentru fiecare deget). Cand spuneti "wee, wee, wee" il gadilati peste tot sfarsind si poezia.
This litle pig stayed home,
This little pig had roast beef,
This little pig had none,
This little pig cried "Wee, wee, wee!"
All the way home.
Incepeti tinand degetelul mare de la picior intre degetele voastre si va mutati pe rand la celelalte (cate un vers pentru fiecare deget). Cand spuneti "wee, wee, wee" il gadilati peste tot sfarsind si poezia.
Numaratoare
O aluna, doua, trei
Veverita, tu nu vrei?
Ba vreau patru, cinci sau sase,
Ca alunele-s gustoase.
Iti dau sapte, opt sau noua
Dac-o sa ne spui si noua,
Cind o sa mai vina-n coace
Iarna cu zece cojoace.
Hmmm, veverita socoti:
parca noua zile-ar fi.
Ba parca opt, ba sapte-mi pare.
Spune-mi vint, tu nu stii oare?
Vintul s-a zburlit. Ba da!
Sase, cinci, asa ceva.
S-ai s-auzi atunci: Ehei
Cit spui patru, cit spui trei,
Cit spui doua, cit spui una,
Vintul suierind intruna.
Veverita, tu nu vrei?
Ba vreau patru, cinci sau sase,
Ca alunele-s gustoase.
Iti dau sapte, opt sau noua
Dac-o sa ne spui si noua,
Cind o sa mai vina-n coace
Iarna cu zece cojoace.
Hmmm, veverita socoti:
parca noua zile-ar fi.
Ba parca opt, ba sapte-mi pare.
Spune-mi vint, tu nu stii oare?
Vintul s-a zburlit. Ba da!
Sase, cinci, asa ceva.
S-ai s-auzi atunci: Ehei
Cit spui patru, cit spui trei,
Cit spui doua, cit spui una,
Vintul suierind intruna.
Puisorul cafeniu
A iesit din ou la soare
Cel din urma puisor
Se ridica in picioare
Si-o porneste-ncetisor
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Sta gaina la-ndoiala
Ca din sapte puisori
(Ghemotoace de beteala)
Sase-s galbeni galbiori
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Numai cel de la sfarsit
A iesit cam ponosit
Si se-ntreaba speriata
Nu cumva-i de ciocolata?
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Cel din urma puisor
Se ridica in picioare
Si-o porneste-ncetisor
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Sta gaina la-ndoiala
Ca din sapte puisori
(Ghemotoace de beteala)
Sase-s galbeni galbiori
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Numai cel de la sfarsit
A iesit cam ponosit
Si se-ntreaba speriata
Nu cumva-i de ciocolata?
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Tip, tip, tip, tip
tipa tipa tipa tip
Sufleu de banane a la Corrina
- 10 banane
- 6/8 cubulete de zahar brun
- 1/2 linguri de miere
- 4 oua
- 60 g unt
- un plic de zahar vanilat sau esenta de vanilie/ rom
Se curata bananele si se paseaza cu o furculita. Separat, se freaca untul cu zaharul iar in alt vas se bate albusul spuma, apoi se agauga galbenusul batut bine. Se toarna toate peste bananele pasate si se toarna compozitia intr-o tava de sticla unsa cu unt. Se coace la foc mic cam o ora. (pana s-a format o pojghita auriu-maronie la suprafata)
Se serveste cu dulceata de visine pe deasupra sau cu crema/sos de ciocolata. (pentru adulti)
Tip: merge alaturi de o inghetata. E mai bun rece decat cald.
- 6/8 cubulete de zahar brun
- 1/2 linguri de miere
- 4 oua
- 60 g unt
- un plic de zahar vanilat sau esenta de vanilie/ rom
Se curata bananele si se paseaza cu o furculita. Separat, se freaca untul cu zaharul iar in alt vas se bate albusul spuma, apoi se agauga galbenusul batut bine. Se toarna toate peste bananele pasate si se toarna compozitia intr-o tava de sticla unsa cu unt. Se coace la foc mic cam o ora. (pana s-a format o pojghita auriu-maronie la suprafata)
Se serveste cu dulceata de visine pe deasupra sau cu crema/sos de ciocolata. (pentru adulti)
Tip: merge alaturi de o inghetata. E mai bun rece decat cald.
Daca vesel se traieste
Daca vesel se traieste fa asa:
*
Daca vesel se traieste fa asa:
*
Daca vesel se traieste
Unul altuia-i zambeste
Daca vesel se traieste fa asa:
*
La fiecare strofa, in loc de *:
- se bate din palme;
- se bate din picioare;
-se pocneste din degete;
- se fac toate miscarile.
*
Daca vesel se traieste fa asa:
*
Daca vesel se traieste
Unul altuia-i zambeste
Daca vesel se traieste fa asa:
*
La fiecare strofa, in loc de *:
- se bate din palme;
- se bate din picioare;
-se pocneste din degete;
- se fac toate miscarile.
Morcovelul cu codita
Morcovelul cu codita
A crescut in gradinita
Iar mamica l-a luat
Si in ciorba l-a tocat:
Toc, toc, toc!
Ciorba e pe foc
Pentru-a mea fetita
De la gradinita
Tac, tac, tac
Pentru-al meu baiat
Marunt l-am tocat..
cand ajungi la partea cu toc toc toc, gesticuleaza cu degetul ca si cum ai toca :)
A crescut in gradinita
Iar mamica l-a luat
Si in ciorba l-a tocat:
Toc, toc, toc!
Ciorba e pe foc
Pentru-a mea fetita
De la gradinita
Tac, tac, tac
Pentru-al meu baiat
Marunt l-am tocat..
cand ajungi la partea cu toc toc toc, gesticuleaza cu degetul ca si cum ai toca :)
Un alt fel de tort diplomat de la angelynna82
compot de piersici
frisca
fructe la alegere: mere, pere, banane, portocale felii pentru ornat
O lingurita de zahar (brun)
O parte din piersici se dau la blender iar cealalta parte se toaca cubulete.
Se amesteca jumatate din frisca cu piersicile pasate, iar cealalta jumatate cu fructe(para, mar si piersica, etc).
Se pune un rand de portocale feliate pentru fatada, apoi un rand de frisca cu fructe si altul cu piersicile blenduite.
Deasupra ca sa aiba ceva "blat" se inmoaie biscuiti in siropul de la compot.
Se lasa la rece cateva ore apoi se rastoarna.
frisca
fructe la alegere: mere, pere, banane, portocale felii pentru ornat
O lingurita de zahar (brun)
O parte din piersici se dau la blender iar cealalta parte se toaca cubulete.
Se amesteca jumatate din frisca cu piersicile pasate, iar cealalta jumatate cu fructe(para, mar si piersica, etc).
Se pune un rand de portocale feliate pentru fatada, apoi un rand de frisca cu fructe si altul cu piersicile blenduite.
Deasupra ca sa aiba ceva "blat" se inmoaie biscuiti in siropul de la compot.
Se lasa la rece cateva ore apoi se rastoarna.
10. Sa invatam formele si culorile
Avem nevoie de o cutie (eu folosesc o cutie de pantofi cu capac), in care selectez intre 3 si 5 obiecte de aceeasi culoare: un cerc rosu, o stea rosie, un triunghi rosu, o inima rosie, o minge rosie (se pot folosi si formele de la sortatorul de forme). Pun toate obiectele in cutie si apoi o scutur bine, ca sa faca zgomot si sa le atrag atentia. Apoi deschid cutia (sau ii las pe ei sa o deschida, daca se arata interesati) si le numesc fiecare obiect in parte. Apoi ii las sa se joace liber cu ele. Nu dureaza mai mult de 5 minute toata treaba. Eu repet jocul de cateva ori pe zi, urmand ca a doua zi sa schimb culoarea. Aloc pentru fiecare zi o singura culoare si nu schimb obiectele.
9. 'Iesi papucule de sub pat'
Asta e un joc mai mult inventat, pliat pe ce vor si pot sa faca hunii, plecand de la jocul original.
Se ia un hun/copil, se pune pe spate. Plecam de la 'bate cuba' cu palmele fata in fata. Batem palmele in timp ce spunem 'Iesi papucule de sub pat/ Iesi papucule iesi'. Apoi rostim, in timp ce schimbam pozitia palmelor si incercam sa batem din palme 'Sa mananci si tu ciresi/ Iesi papucule iesi'.
Se ia un hun/copil, se pune pe spate. Plecam de la 'bate cuba' cu palmele fata in fata. Batem palmele in timp ce spunem 'Iesi papucule de sub pat/ Iesi papucule iesi'. Apoi rostim, in timp ce schimbam pozitia palmelor si incercam sa batem din palme 'Sa mananci si tu ciresi/ Iesi papucule iesi'.
8. Prinselea
Eu alerg prin casa si ei vin dupa mine. Nu ma ascund, ii las sa ajunga in dreptul meu dupa care ii prind. Mai nou, cand ajung in dreptul meu, se arunca in bratele mele. E de departe cel mai apreciat joc de catre huni. Neaparat insotit de sunete, si din partea mea, si din partea lor :).
7. Descopera... intunericul
Plecand de la faptul ca sunt f atrasi de orice camera unde este lumina stinsa: cautam obiecte cu lanterna sau ne jucam cu jucariile luminoase. (avem o minge saritoare, cu tot felul de luminite, hunii sunt incantati sa alerge dupa ea prin intuneric). Sau proiectam luminite cu lanterna pe tavan, pe pereti, urmarim luminita pe jos.
6. Aruncatul mingiilor la cos
Pot fi folosite mingii de ping-pong, de tenis, mici mingiute de fotbal sau alte jucarii mai micute, inofensive sa le zicem (gen jucarii de baie). 'Cosul' poate fi o galetusa mai mare, un cos din panza de jucarii, asezat pe jos, la nivelul copilului mic, nu mai sus, ca cel de baschet (asta poate merge mai tarziu).
5. 'Instrumente muzicale' neconventionale
Poti folosi castane, orez, boabe de fasole, pene/paste, nasturi in sticle de plastic transparente, cutii de lapte praf in care pui cate un cub sau un lego, cutii de pantofi/de carton cu gauri decupate astfel incat copilul sa vada ce este inauntru si sa incerce sa puna si sa scoata singur diverse obiecte ce intra prin gaura.
Eu le-am facut hunilor mai multe astfel de instrumente, (am ajuns apoi sa jucam fotbal cu ele), si le rulez, intr-o zi ne jucam cu sticla cu castane, in alta cu cea cu orez. Sau alteori incercam sa comparam cele 2 sunete diferite.
Eu le-am facut hunilor mai multe astfel de instrumente, (am ajuns apoi sa jucam fotbal cu ele), si le rulez, intr-o zi ne jucam cu sticla cu castane, in alta cu cea cu orez. Sau alteori incercam sa comparam cele 2 sunete diferite.
4. Toreadorul
Eu sunt toreadorul si ei sunt micii taurasi care vin sa prinda... un cearceaf :). Folosesc unul colorat, cu desene, care ii atrage. Mut locul de desfasurare de cateva ori. Distractia dureaza 20-30 de minute, depinde si de cat sunt de obositi.
3. Cucu-bau (prin casa sau cu patura)
Te poti ascunde oriunde, cand copilul e mic, nici nu trebuie sa te ascunzi in totalitate. Cand aveau hunii 5 luni, imi ascundeam fata in palme, apoi 'ma dezvaluiam', iar ei radeau cu pofta. Acum ma ascund dupa patuturile lor, sau in alta camera. Distractia e la fel de mare.
Varianta cu patura e si ea simpla: ii pui o paturica pe cap (eu o folosesc pe cea de la centrul de activitati, care zornaie si e viu colorata), apoi o ridici intr-o parte sau te bagi si tu sub patura cu capul si exclami de uimire. Ai mei sunt tare amuzati, desi e un joculet simplu.
Varianta cu patura e si ea simpla: ii pui o paturica pe cap (eu o folosesc pe cea de la centrul de activitati, care zornaie si e viu colorata), apoi o ridici intr-o parte sau te bagi si tu sub patura cu capul si exclami de uimire. Ai mei sunt tare amuzati, desi e un joculet simplu.
2. Gaseste obiectul
Ai nevoie de 1-2 perne si cateva obiecte mici. Ascunde obiectele sub perna, apoi roaga-l pe copil sa le gaseasca. Intr-o prima etapa, eu am ascuns obiectele, avand grija ca ei sa vada unde le-am pus, sub ce perna. Le-au gasit repede. Apoi doar le-am aratat obiectele cu care ne jucam (forme de la sortatorul de forme sau cercuri din plastic am folosit eu). Le-am ascuns sub perne fara ca ei sa ma vada si i-am rugat sa le caute. Nu le-a reusit de fiecare data, dar a meritat, i-am tinut ocupati vreo 15 minute.
SAU
Ascunde in pumni cateva obiecte suficient de mici incat sa poti strange pumnul fara sa se vada obiectul. Faza 1: cand copilul este atent la tine, ascunde un obiect in palma, avand grija ca el sa vada unde e obiectul. Roaga-l apoi sa ghiceasca in care palma este. Asta e partea usoara, la noi a mers din prima. Faza 2: daca-l gaseste cu usurinta, repeta actiunea, avand grija ca el sa nu mai observe unde ai ascuns obiectul. Vezi daca il poate gasi.
SAU
Ascunde in pumni cateva obiecte suficient de mici incat sa poti strange pumnul fara sa se vada obiectul. Faza 1: cand copilul este atent la tine, ascunde un obiect in palma, avand grija ca el sa vada unde e obiectul. Roaga-l apoi sa ghiceasca in care palma este. Asta e partea usoara, la noi a mers din prima. Faza 2: daca-l gaseste cu usurinta, repeta actiunea, avand grija ca el sa nu mai observe unde ai ascuns obiectul. Vezi daca il poate gasi.
1. Potriveste capacul
Ai nevoie de vase cu capace, cutii de carton cu capac (cutii de pantofi), orice casoleta din plastic care are si capac si care poate fi potrivit usor. Poti folosi si cutii goale de lapte praf, dar e putin mai greu sa potrivesti capacul.
Se insira intre 3 si 5 obiecte cu capac. Nu mai multe, ca sa nu zapacim copilul. Arata-i copilului cum se pun si cum se iau capacele. Lasa-l sa se joace liber, chiar daca nu face decat sa tranteasca obiectele (asta la noi a durat cateva zile). Daca incearca sa puna capacul/capacele, ajuta-l. Lauda-l pentru orice incercare, chiar daca nu e reusita. Ai mei incercau mai abitir dupa fiecare lauda. Daca nu e interesat, poti relua jocul in alta zi.
Se insira intre 3 si 5 obiecte cu capac. Nu mai multe, ca sa nu zapacim copilul. Arata-i copilului cum se pun si cum se iau capacele. Lasa-l sa se joace liber, chiar daca nu face decat sa tranteasca obiectele (asta la noi a durat cateva zile). Daca incearca sa puna capacul/capacele, ajuta-l. Lauda-l pentru orice incercare, chiar daca nu e reusita. Ai mei incercau mai abitir dupa fiecare lauda. Daca nu e interesat, poti relua jocul in alta zi.
Tusea si tratarea ei, articol interesant
Tusea
Dr. Liliana Plaesu, medic specialist pediatrie, homeopatie
Centrul de Sanatate NATURA Constanta
A început gradinita si scoala, au început si problemele respiratorii ale copiilor.Tusea e una din acuzele de baza pentru care ajung micii pacienti la cabinet. Deseori parintii încep tratamente antitusive din proprie initiativa, uitând ca tusea, ca si febra, este un mecanism de aparare fiziologica fata de o agresiune a cailor respiratorii, de origine variata: microbi, virusi, aer rece, praf, fum de tigara, gaze de esapament etc. Ea are drept scop curatarea de secretii si corpi straini din arborele traheobronsic si eliminarea mucusului care se aduna ca urmare a procesului de aparare al mucoasei respiratorii proprii.
Cauzele tusei pot fi foarte diferite: rinofaringita, alergia, astmul bronsic, bronsita, laringita, pneumonie, inhalarea unui corp strain, tuberculoza pulmonara, tumori benigne, cancer pulmonar ori ganglionar sau poate avea cauza psihogena (sa apara ca un tic). La copii, cauzele cele mai frecvente sunt iritative, inflamatorii sau infectioase.
De aceea este preferabil sa mergem cu copilul la medic, pentru a determina cât mai repede cauza tusei si a realiza un tratament eficient. Pâna ajungem la medic, mai ales ca majoritatea racelilor se pornesc la sfârsit de saptamâna, mai precis vineri seara, sa încercam sa ajutam copilul cu câteva remedii homeopatice.
Remediile homeopatice sunt foarte usor de administrat la copii, au efecte relativ rapide atunci când sunt bine indicate, nu prezinta efecte secundare si se pot da în acelasi timp cu alte medicamente necesare în tratamentul unei infectii (cu anti-termicele sau chiar cu antibioticele, daca este cazul).
Pentru tusea productiva (plina, grasa, cu secretii, cu expectoratie, la copilul care hârâie si i se aud secretiile în piept) putem avea urmatoarele variante:
- daca tusea se agraveaza LA CULCARE SI LA TREZIRE, dam copilului Kalium bichromicum 9CH, 3 granule de trei ori pe zi, mai ales daca tusea e în chinte (adica în episoade), cu expectoratii vâscoase. Secretiile copilului, atunci când exista si secretii nazale sunt galbui-verzui, lipicioase, aderente de mucoase si foarte greu eliminate, prin eforturile de suflat nasul sau de tuse.
- daca tusea e predominant NOCTURNA, exploziva, iar copilul se trezeste si chiar vomita în cadrul crizei de tuse noaptea -îi dam Corallium rubrum 9CH. Pentru un efect rapid, mai ales pe timpul noptii, dizolvam 3 granule din remediu în 4 lingurite cu apa si îi dam copilului câte o lingurita din 10 în 10 minute, cele 4 doze. Se poate repeta administrarea, functie de starea copilului. În timpul zilei, vom administra 3 granule de 3 ori pe zi, minim 7 zile, cât dureaza viroza respiratorie.
- putem prescrie Kalium carbonicum 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi, la o tuse cu expectoratie dificila, putin abundenta, cu senzatia de sufocare. Copilul sta numai în sezut, pentru ca asa respira mai bine, este transpirat pe tot spatele si are o stare generala de slabiciune si oboseala.
- Daca tusea e productiva si continua - ZIUA SI NOAPTEA – remediul indicat este Ipeca 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi. Tusea de Ipeca este cu expectoratie abundenta, senzatie de sufocare, chiar cu varsaturi în cadrul accesului de tuse. Caracteristica remediului este aspectul limbii copilului, care este foarte curata, în ciuda starii proaste si a simptomelor accentuate.
- Se poate prescrie Blatta orientalis 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi, daca tusea productiva, continua, ziua si noaptea se însoteste de jena în respiratie sau “suieratului” (wheezing-ului).
Pentru tusea seaca (uscata, în crup) avem indicate alte remedii homeopatice:
- daca tusea se agraveaza NOAPTEA, putem ajuta copilul cu Aconit 9CH, mai ales daca are si febra ridicata, cu debut brutal, catre miezul noptii, cu sete intensa, piele uscata, fara transpiratie si cu o teama intensa de moarte. Copilul practic se sufoca din cauza tusei uscate si este extrem de agitat. În aceasta situatie se vor dizolva 3 granule din remediu în jumatate de ceasca de cafea cu apa si din aceasta se va administra câte o lingurita din 5 în 5 minute, iar pe masura ce se amelioreaza starea copilului, din 10 în 10 minute si se rareste pe masura ce el îsi revine.
- O tuse uscata, iritanta, sâcâitoare, care apare în special noaptea si trezeste copilul din somn se trateaza cu Drosera 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi, mai ales daca crizele de tuse se însotesc de varsaturi
- Atunci când apare sufocarea sau daca s-a administrat Aconit si copilul nu a raspuns în primele 30 minute, se recomanda Spongia 9CH, fie dizolvata în apa si administrata la 10 minute interval, în crizele nocturne de tuse uscata cu sufocare, fie 3 granule de 3 ori pe zi, în caz de tuse ragusita, cu senzatie de sufocare
- Tot pentru tuse uscata, nocturna, însotita si de nas înfundat, anxietate si transpiratii, putem administra Sambucus 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi, 5-7 zile
- Când copilul are febra mare, oscilanta, cu transpiratii profuze si mucoase rosii, congestionate (adica are gâtul rosu intens, iar buzele sunt la fel de rosii): Belladonna 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi. La febra care raspunde la remediul homeopatic Belladona, capul si corpul copilului sunt foarte fierbinti si extremitatile sunt reci.
- La o tuse seaca, cu febra, mucoase uscate, sete intensa pentru cantitati mari de apa (copilul bea efectiv câte o cana întreaga odata) si agravare la cea mai mica miscare (tuse agravata la înghitit, care este miscarea epiglotei, sau tuse la o schimbare a pozitiei în pat) - îi dam Bryonia 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi. .
Între timp, încercam sa ajungem cu copilul la cabinetul medical, caci medicul va face tot posibilul sa trateze copilul dumneavoastra, nu doar tusea lui! Multa sanatate!
Dr. Liliana Plaesu, medic specialist pediatrie, homeopatie
Centrul de Sanatate NATURA Constanta
A început gradinita si scoala, au început si problemele respiratorii ale copiilor.Tusea e una din acuzele de baza pentru care ajung micii pacienti la cabinet. Deseori parintii încep tratamente antitusive din proprie initiativa, uitând ca tusea, ca si febra, este un mecanism de aparare fiziologica fata de o agresiune a cailor respiratorii, de origine variata: microbi, virusi, aer rece, praf, fum de tigara, gaze de esapament etc. Ea are drept scop curatarea de secretii si corpi straini din arborele traheobronsic si eliminarea mucusului care se aduna ca urmare a procesului de aparare al mucoasei respiratorii proprii.
Cauzele tusei pot fi foarte diferite: rinofaringita, alergia, astmul bronsic, bronsita, laringita, pneumonie, inhalarea unui corp strain, tuberculoza pulmonara, tumori benigne, cancer pulmonar ori ganglionar sau poate avea cauza psihogena (sa apara ca un tic). La copii, cauzele cele mai frecvente sunt iritative, inflamatorii sau infectioase.
De aceea este preferabil sa mergem cu copilul la medic, pentru a determina cât mai repede cauza tusei si a realiza un tratament eficient. Pâna ajungem la medic, mai ales ca majoritatea racelilor se pornesc la sfârsit de saptamâna, mai precis vineri seara, sa încercam sa ajutam copilul cu câteva remedii homeopatice.
Remediile homeopatice sunt foarte usor de administrat la copii, au efecte relativ rapide atunci când sunt bine indicate, nu prezinta efecte secundare si se pot da în acelasi timp cu alte medicamente necesare în tratamentul unei infectii (cu anti-termicele sau chiar cu antibioticele, daca este cazul).
Pentru tusea productiva (plina, grasa, cu secretii, cu expectoratie, la copilul care hârâie si i se aud secretiile în piept) putem avea urmatoarele variante:
- daca tusea se agraveaza LA CULCARE SI LA TREZIRE, dam copilului Kalium bichromicum 9CH, 3 granule de trei ori pe zi, mai ales daca tusea e în chinte (adica în episoade), cu expectoratii vâscoase. Secretiile copilului, atunci când exista si secretii nazale sunt galbui-verzui, lipicioase, aderente de mucoase si foarte greu eliminate, prin eforturile de suflat nasul sau de tuse.
- daca tusea e predominant NOCTURNA, exploziva, iar copilul se trezeste si chiar vomita în cadrul crizei de tuse noaptea -îi dam Corallium rubrum 9CH. Pentru un efect rapid, mai ales pe timpul noptii, dizolvam 3 granule din remediu în 4 lingurite cu apa si îi dam copilului câte o lingurita din 10 în 10 minute, cele 4 doze. Se poate repeta administrarea, functie de starea copilului. În timpul zilei, vom administra 3 granule de 3 ori pe zi, minim 7 zile, cât dureaza viroza respiratorie.
- putem prescrie Kalium carbonicum 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi, la o tuse cu expectoratie dificila, putin abundenta, cu senzatia de sufocare. Copilul sta numai în sezut, pentru ca asa respira mai bine, este transpirat pe tot spatele si are o stare generala de slabiciune si oboseala.
- Daca tusea e productiva si continua - ZIUA SI NOAPTEA – remediul indicat este Ipeca 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi. Tusea de Ipeca este cu expectoratie abundenta, senzatie de sufocare, chiar cu varsaturi în cadrul accesului de tuse. Caracteristica remediului este aspectul limbii copilului, care este foarte curata, în ciuda starii proaste si a simptomelor accentuate.
- Se poate prescrie Blatta orientalis 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi, daca tusea productiva, continua, ziua si noaptea se însoteste de jena în respiratie sau “suieratului” (wheezing-ului).
Pentru tusea seaca (uscata, în crup) avem indicate alte remedii homeopatice:
- daca tusea se agraveaza NOAPTEA, putem ajuta copilul cu Aconit 9CH, mai ales daca are si febra ridicata, cu debut brutal, catre miezul noptii, cu sete intensa, piele uscata, fara transpiratie si cu o teama intensa de moarte. Copilul practic se sufoca din cauza tusei uscate si este extrem de agitat. În aceasta situatie se vor dizolva 3 granule din remediu în jumatate de ceasca de cafea cu apa si din aceasta se va administra câte o lingurita din 5 în 5 minute, iar pe masura ce se amelioreaza starea copilului, din 10 în 10 minute si se rareste pe masura ce el îsi revine.
- O tuse uscata, iritanta, sâcâitoare, care apare în special noaptea si trezeste copilul din somn se trateaza cu Drosera 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi, mai ales daca crizele de tuse se însotesc de varsaturi
- Atunci când apare sufocarea sau daca s-a administrat Aconit si copilul nu a raspuns în primele 30 minute, se recomanda Spongia 9CH, fie dizolvata în apa si administrata la 10 minute interval, în crizele nocturne de tuse uscata cu sufocare, fie 3 granule de 3 ori pe zi, în caz de tuse ragusita, cu senzatie de sufocare
- Tot pentru tuse uscata, nocturna, însotita si de nas înfundat, anxietate si transpiratii, putem administra Sambucus 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi, 5-7 zile
- Când copilul are febra mare, oscilanta, cu transpiratii profuze si mucoase rosii, congestionate (adica are gâtul rosu intens, iar buzele sunt la fel de rosii): Belladonna 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi. La febra care raspunde la remediul homeopatic Belladona, capul si corpul copilului sunt foarte fierbinti si extremitatile sunt reci.
- La o tuse seaca, cu febra, mucoase uscate, sete intensa pentru cantitati mari de apa (copilul bea efectiv câte o cana întreaga odata) si agravare la cea mai mica miscare (tuse agravata la înghitit, care este miscarea epiglotei, sau tuse la o schimbare a pozitiei în pat) - îi dam Bryonia 9CH, 3 granule de 3 ori pe zi. .
Între timp, încercam sa ajungem cu copilul la cabinetul medical, caci medicul va face tot posibilul sa trateze copilul dumneavoastra, nu doar tusea lui! Multa sanatate!
Biscuiti sarati a la marinush
1 cana fulgi de ovaz
1 cana faina integrala
3 ling. seminte de floarea-soarelui
3 ling susan
3 ling seminte de in
1 ling chimen
50 ml ulei
1 l-ta sare
Fulgii de ovaz si semintele se dau prin rasnita pentru a se obtine o pulbere fina. Se amesteca cu sarea, uleiul si cca 1 cana apa. Aluatul rezultat se framanta bine, la nevoie se mai adauga apa. Se presara faina pe masa sau planseta, si se intinde o foaie din care se vor decupa biscuitii. Acestia se aseaza in tava mare de la aragaz si se inteapa in cateva locuri cu furculita. Se da tava la cuptor, la foc potrivit; dupa 20 min, se intorc si pe partea cealalta. Dupa 15 minute sunt gata.
Tip: merge si faina alba, intra puutin mai multa, se vede dupa cum cere aluatul.
1 cana faina integrala
3 ling. seminte de floarea-soarelui
3 ling susan
3 ling seminte de in
1 ling chimen
50 ml ulei
1 l-ta sare
Fulgii de ovaz si semintele se dau prin rasnita pentru a se obtine o pulbere fina. Se amesteca cu sarea, uleiul si cca 1 cana apa. Aluatul rezultat se framanta bine, la nevoie se mai adauga apa. Se presara faina pe masa sau planseta, si se intinde o foaie din care se vor decupa biscuitii. Acestia se aseaza in tava mare de la aragaz si se inteapa in cateva locuri cu furculita. Se da tava la cuptor, la foc potrivit; dupa 20 min, se intorc si pe partea cealalta. Dupa 15 minute sunt gata.
Tip: merge si faina alba, intra puutin mai multa, se vede dupa cum cere aluatul.
Budinca de mere cu fulgi de ovaz a la marinush
1 cana fulgi de ovaz
3 mere rase
1/2 cana stafide
1/2 cana nuci pisate
1 cana suc de fructe (eu am pus de portocale)
3 mere rase
1/2 cana stafide
1/2 cana nuci pisate
1 cana suc de fructe (eu am pus de portocale)
Merele se dau pe razatoarea mare, se adauga restul ingredientelor, se amesteca, si se baga la cuptor in vas de Yena. Se lasa aprox 30min. Este f buna rece.
Este dulce de la mere, stafide, dar cine mai vrea poate sa puna o lingura de miere sau zahar brun.
Porumbelul
Langa casa, Florinel,
A zarit un porumbel
Ce sta trist intr-un boschet.
S-a apropiat incet
Si-a vazut cand l-a luat
Ca era insangerat.
O aripa-i atarna
Si nu mai putea zbura.
Iute-atuncea, Florinel,
A fugit acas' cu el,
L-a spalat si l-a pansat
Si aripa i-a legat.
Dupa doua saptamani,
I-a zburat usor din maini
Si in zborul lui rotit,
Mai intai i-a multumit!
Tandarica Gogonea
Tandarica Gogonea,
Ce cati in gradina mea?
"Am catat la gogonele,
Sa ma duc in targ cu ele
Si sa strig in gura mare:
Gogonele de vanzare!
Numai una mi-a ramas
Si mi s-a lipit de nas!"
Furnicuta
O furnica duce-n spate
Un graunte jumatate
"Incotro fugi surioara?"
"Ia, ma duc si eu la moara
Si-s grabita si-s grabita,
Ca mi-e casa ne-ngrijita
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mancare!
Ca la noi in musuroi,
Nu e timp pentru zabava,
Ca de n-am fi de isprava,
Ar fi vai si-amar de noi!"
Batista
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel
Voi fi copil cuminte
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
Uite-l pe Murdarel
Eu vreu sa zica lumea:
Uite-l pe Curatel!
Veverita
Veverita, veverita, s-a suit in pom
Si de-acolo, si de-acolo, buf, a cazut jos!
Vai, sarmana, ce rau s-a lovit,
Piciorulsul indata si l-a rupt!
Vine doctorul in graba,
Piciorusu-i leaga,
Vine doctorul in graba, piciorusu-i leaga!
"Domnule doctor, te rog nu lega!
Tragi tare, ma doare rana!"
Casuta
o pisica si-un ratoi,
Buni prieteni amandoi,
Din crengute si din lut,
O casuta si-au facut.
Gata cand a fost casuta,
Pisicuta, a spalat-o cu labuta,
Iar ratoiul a pornit cu maturoiul
Si a scos din ea gunoiul.
Iata ca-ntr-o buna zi,
Un purcel la ei sosi.
S-a rugat in chip si fel,
Sa-l primeasca si pe el.
Noi primim pe orisicine,
Insa nu murdar ca tine!
Dupa ce te vei spala,
In casuta poti intra!
Un catel mititel
Un catel mititel
La joaca a fugit,
Dezbracat in halat
Si a cam racit!
Stranuta: Hapciu!
Intr-una: Hapciu!
Si iarasi : Hapciu!
El a racit!
Dar acum, ca-i patit,
Catelul a-nvatat:
Orice ar fi, unde-ar fi,
El este imbracat!
Nu-i place: Hapciu!
Intr-una: Hapciu!
Nu mai vrea: Hapciu!
S-a cumintit!
La joaca a fugit,
Dezbracat in halat
Si a cam racit!
Stranuta: Hapciu!
Intr-una: Hapciu!
Si iarasi : Hapciu!
El a racit!
Dar acum, ca-i patit,
Catelul a-nvatat:
Orice ar fi, unde-ar fi,
El este imbracat!
Nu-i place: Hapciu!
Intr-una: Hapciu!
Nu mai vrea: Hapciu!
S-a cumintit!
Magarusul carausul
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Cu desagii pe spinare,
Duce la ciobani mancare.
Cu desagii pe spinare,
Duce la ciobani mancare.
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Peste campuri si ponoare
Sta cu turma de mioare.
Peste campuri si ponoare
Sta cu turma de mioare.
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Da din coada si ciuleste,
Cand cavalul lin doineste.
Da din coada si ciuleste,
Cand cavalul lin doineste.
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Cel mai sprinten caraus!
Cu desagii pe spinare,
Duce la ciobani mancare.
Cu desagii pe spinare,
Duce la ciobani mancare.
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Peste campuri si ponoare
Sta cu turma de mioare.
Peste campuri si ponoare
Sta cu turma de mioare.
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Da din coada si ciuleste,
Cand cavalul lin doineste.
Da din coada si ciuleste,
Cand cavalul lin doineste.
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Cius-cius, magarus,
Cel mai sprinten caraus!
Are mama o fetita
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,
Are mama o fetiţă cuminţică foc!
Veselă şi hărnicuţa unde s-ar afla,
Parcă e o furnicuţă, aşa este ea!
Şi la şcoală şi acasă ea mereu dă zor,
Fata mamei e voioasă şi de ajutor!
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,
Are mama o fetiţă, cuminţica foc!
Acasă eu cred că nu strică
Să fii gospodină mereu.
Deci patul mi-l fac singurica
Şi praful îl şterg numai eu.
Ghiozdanul mi-l fac de cu seară
Şi pun tot ce trebuie-n el.
Îmi dau pantofiorii cu ceară
Şi sorţul mi-l calc frumuşel.
Refren:
Are mama o fetiţa cât un ghemotoc,
Are mama o fetiţă cuminţica foc!
Veselă şi hărnicuţa unde s-ar afla,
Parcă e o furnicuţă, aşa este ea!
Şi la şcoală şi acasă ea mereu dă zor,
Fata mamei e voioasă şi de ajutor!
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,
Are mama o fetiţă, cuminţică foc!
La şcoală, la fel ca acasă,
Îmi place cuminte să fiu.
Şi sunt totdeauna în clasă
Atentă, ascult ca să ştiu.
Şi vreau sa învat cât mai bine,
Să fiu un exemplu mereu!
Oriunde-i nevoie de mine,
Îndată-s prezenta şi eu!
Refren:
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc!
Are mama o fetiţă cuminţica foc!
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc!
Are mama o fetiţă cuminţica foc!
Are mama o fetiţă cuminţică foc!
Veselă şi hărnicuţa unde s-ar afla,
Parcă e o furnicuţă, aşa este ea!
Şi la şcoală şi acasă ea mereu dă zor,
Fata mamei e voioasă şi de ajutor!
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,
Are mama o fetiţă, cuminţica foc!
Acasă eu cred că nu strică
Să fii gospodină mereu.
Deci patul mi-l fac singurica
Şi praful îl şterg numai eu.
Ghiozdanul mi-l fac de cu seară
Şi pun tot ce trebuie-n el.
Îmi dau pantofiorii cu ceară
Şi sorţul mi-l calc frumuşel.
Refren:
Are mama o fetiţa cât un ghemotoc,
Are mama o fetiţă cuminţica foc!
Veselă şi hărnicuţa unde s-ar afla,
Parcă e o furnicuţă, aşa este ea!
Şi la şcoală şi acasă ea mereu dă zor,
Fata mamei e voioasă şi de ajutor!
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,
Are mama o fetiţă, cuminţică foc!
La şcoală, la fel ca acasă,
Îmi place cuminte să fiu.
Şi sunt totdeauna în clasă
Atentă, ascult ca să ştiu.
Şi vreau sa învat cât mai bine,
Să fiu un exemplu mereu!
Oriunde-i nevoie de mine,
Îndată-s prezenta şi eu!
Refren:
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc!
Are mama o fetiţă cuminţica foc!
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc!
Are mama o fetiţă cuminţica foc!
Magarusul
Asculta mai multe audio Muzica
Magarusul cel gri,
Face-o pozna pe zi
Iha, iha, iha, iha
Azi el s-a strecurat,
Peste varza din strat,
Cand cu totii am aflat
Tare rau ne-am suparat...Ihaaaaa!
Boboceii de rata
Are rata doi boboci
Galbeni-galbeni si bondoci.
Ziua-ntreaga sunt la joaca
Colo-n vale, la rastoaca.
Mama rata-i mandra foc:
Spune c-a avut noroc
Sa-aiba niste bobocei
Dragalsi si cumintei.
Galbeni-galbeni si bondoci.
Ziua-ntreaga sunt la joaca
Colo-n vale, la rastoaca.
Mama rata-i mandra foc:
Spune c-a avut noroc
Sa-aiba niste bobocei
Dragalsi si cumintei.
Vitelul
- Unde-i oare al meu pui?
Caci acasa-am fost, dar nu-i!
Se vaita saraca vaca,
Nestiind ce sa mai faca.
- L-am vazut pe vitelus
Colo sus la derdelus -
I-a raspuns un cal batran,
Rumegand incet la fan.
- Vai ce bine ca mi-ai spus!
Sa ma duc degraba sus!
O sa-i dus si saniuta!
Zise vesela vacuta.
Caci acasa-am fost, dar nu-i!
Se vaita saraca vaca,
Nestiind ce sa mai faca.
- L-am vazut pe vitelus
Colo sus la derdelus -
I-a raspuns un cal batran,
Rumegand incet la fan.
- Vai ce bine ca mi-ai spus!
Sa ma duc degraba sus!
O sa-i dus si saniuta!
Zise vesela vacuta.
Pisicuta
Am o pisicuta: miau-miau-miau!
Si un Azorica: hau-hau-hau!
Si un ursulica: mor-mor-mor!
Toata ziulica, ne jucam de zor!
Uite-asa merge pisica,
Fara sa auzi nimica!
Sta la panda-ncetinel,
Sa prinda un soricel!
Cum il prinde il si-nhata,
Rostogolindu-l mereu
Cand c-o laba, cand cu alta,
Pana cand ea il da gata!
Ariciul
Trece ariciu' ncolo-'ncoace
Cu spinarea numai ace
"Mai arice, fa-mi pe plac,
Da-mi, te rog si mie-un ac!"
"Nu-ti dau ac, ca am copii
Si lucreaza broderii.
Du-te si tu la mama ta,
Daca stii sa cosi, ti-o da!"
Cantec de leagan
HAI ODOR,
HAI PASARICA
DORMI USOR,
DORMI FARA FRICA
SA TE ALINTE
MOS CUMINTE
SI SA-TI CANTE INCETINEL
MUGUR, MUGUR, MUGUREL.
CE TRESARI? NU-I NIMENI, NIMENI
LINISTE-I SI-NTUNECIME
DOAR ZEFIRUL, MUSAFIRUL
CEL SAGALNIG SI PRIBEAG
A TRECUT PE LANGA PRAG
SI-A TRIMIS O GAZA MICA
SA-TI ADUCA O SCRISORICA
CA SI EL SATUL DE DRUM
MERGE SA SE CULCE ACUM.
HAI PASARICA
DORMI USOR,
DORMI FARA FRICA
SA TE ALINTE
MOS CUMINTE
SI SA-TI CANTE INCETINEL
MUGUR, MUGUR, MUGUREL.
CE TRESARI? NU-I NIMENI, NIMENI
LINISTE-I SI-NTUNECIME
DOAR ZEFIRUL, MUSAFIRUL
CEL SAGALNIG SI PRIBEAG
A TRECUT PE LANGA PRAG
SI-A TRIMIS O GAZA MICA
SA-TI ADUCA O SCRISORICA
CA SI EL SATUL DE DRUM
MERGE SA SE CULCE ACUM.
Cantec de leagan
Asculta mai multe audio Muzica
PESTE DEAL, PE-UN NOR
PLUTIND, CA UN GAND
LUNA TRECE USOR
ARIPI DE VIS LEGANAND.
SI CU EA RATACIND,
DIN INALT, STELE MII
PARCA AR SPUNE, VEGHIND
NOAPTE BUNA, COPII!
NOAPTE BUNA, SOMN LIN
COPIL DRAGALAS
FIE-TI SOMNUL SENIN
DRAGUL MAMII, COPILAS.
SOMN USOR, SCUMP ODOR
LANGA TINE VOI STA
TOATA NOAPTEA, CU DOR
EU TE VOI LEGANA.
La oglinda
Asculta mai multe audio Muzica
Azi am să-ncrestez în grindă -
Jos din cui acum, oglindă!
Mama-i dusă-n sat! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
Cu zăvorul.
Iată-mă! Tot eu cea veche!
Ochii? hai, ce mai pereche!
Şi ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Şi la ureche
Uite-o floare.
Asta-s eu! Şi sunt voinică!
Cine-a zis că eu sunt mică?
Uite, zău, acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa
Şi ce fată frumuşică
Are mama!
Mă gândeam eu că-s frumoasă!
Dar cum nu! Şi mama-mi coasă
Şorţ cu flori, minune mare -
Nu-s eu fată ca oricare:
Mama poate fi făloasă
Că mă are.
Ştii ce-a zis şi ieri la vie?
A zis: - "Ce-mi tot spun ei mie!
Am şi eu numai o fată,
Şi n-o dau să fie dată;
Cui o dau voiesc să-mi fie
Om odată".
Mai ştiu eu! Şi-aşa se poate!
Multe ştiu, dar nu ştiu toate.
Mama-mi dă învăţătură
Cum se ţese-o pânzătură,
Nu cum stau cei dragi de vorbă
Gură-n gură.
N-am să ţes doar viaţa-ntreagă!
Lasí să văd şi cum să leagă
Dragostea - dar ştiu eu bine!
Din frumos ce-l placi ea vine -
Hai, mă prind feciorii dragă
Şi pe mine!
Că-s subţire! Să mă frângă
Cine-i om, cu mâna stângă!
Dar aşa te place dorul:
Subţirea, cu binişorul
Când te strânge el, să-ţi strângă
Tot trupşorul.
Braţul drept dacă-l întinde
Roată peste brâu te prinde
Şi te-ntreabă: "Dragă, strângu-l?
Şi tu-l cerţi, dar el, nătângul,
Ca răspuns te mai cuprinde
Şi cu stângul.
Iar de-ţi cere şi-o guriţă -
Doamne! Cine-i la portiţă?
Om să fie? Nu e cine!
Hai, e vântul! Uite-mi vine
Să văd oare cu cosiţă
Sta-mi-ar bine?
O, că-mi stă mie-n tot felul!
Să mă port cu-ncetinelul:
Uite salbă, brâu, şi toate!
Şi cosiţe cumpărate,
Stai, să-nchei şi testemelul
Pe la spate.
Uite ce bujor de fată -
Stai să te sărut o dată!
Tu mă poţi, oglindă, spune!
Ei, tu doară nu te-i pune
Să mă spui! Tu ai, surată,
Gânduri bune.
De-ar şti mama! Vai, să ştie
Ce-i fac azi, mi-ar da ea mie!
D-apoi! N-am să fiu tot fată,
Voi fi şi nevast-odată:
Lasí să văd cât e de bine
Măritată.
Că mi-a spus bunica mie
Că nevasta una ştie
Mai mult decât fata, juna,
Ei, dar ce? Nu mi-a spus buna -
Şi mă mir eu ce-o să fie
Asta una!
Brâu-i pus! Acum, din ladă
Mai ieu şorţu! O să-mi şadă
Fată cum îmi stă nevastă...
Aolio! Mama-n ogradă!
Era gata să mă vadă
Pe fereastă.
Ce să fac? Unde-mi stă capul?
Grabnic, hai să-nchid dulapul
Să mă port să nu mă prindă.
Salbă jos! Şi-n cui oglindă!
Ce-am uitat? Închisă uşa
De la tindă.
Intră-n casă? O, ba bine,
Şi-a găsit nişte vecine,
Stă la sfat... toată-s văpaie!
Junghiul peste piept mă taie;
Doamne, de-ar fi dat de mine,
Ce bătaie!
Poezie cu talc
In casa noastra prietene, de vii
Totu-i pe dos, casa-i necuratata
Dar tu stii bine c-aici cresc copii,
Iubiti mai mult decat o viata ordonata.
Peretii-s plini de urme dragi, fragile
Le vom indeparta noi mai tarziu, cu spor.
Facute-s de manute mici si-agile,
Ce-acum ne prind cu drag in jocul lor.
Acum cam peste tot sunt jucarii,
Dar intr-o buna zi vor disparea...
Copiii nu raman mult timp copii
Si ca adulti, curand, ei vor pleca...
Atunci vom face curatenie in casa,
Vom fi mai harnici si mai ordonati.
Acum insa ne bucuram cu pruncii,
Nu ne permitem sa fim deranjati.
Totu-i pe dos, casa-i necuratata
Dar tu stii bine c-aici cresc copii,
Iubiti mai mult decat o viata ordonata.
Peretii-s plini de urme dragi, fragile
Le vom indeparta noi mai tarziu, cu spor.
Facute-s de manute mici si-agile,
Ce-acum ne prind cu drag in jocul lor.
Acum cam peste tot sunt jucarii,
Dar intr-o buna zi vor disparea...
Copiii nu raman mult timp copii
Si ca adulti, curand, ei vor pleca...
Atunci vom face curatenie in casa,
Vom fi mai harnici si mai ordonati.
Acum insa ne bucuram cu pruncii,
Nu ne permitem sa fim deranjati.
Zdreanta, de Tudor Arghezi
L-ati vazut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrentaros
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna,
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti, pe furca.
Are insa o ureche
De pungas, fara pereche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie,
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis,
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
"-Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina.-L-a mancat!
Stai nitel ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat,
Si-a-njurat cu un latrat.
Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a facut a dracului!"
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrentaros
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna,
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti, pe furca.
Are insa o ureche
De pungas, fara pereche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie,
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis,
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
"-Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina.-L-a mancat!
Stai nitel ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat,
Si-a-njurat cu un latrat.
Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a facut a dracului!"
Cantec, de George Cosbuc
A venit un lup din crang ,
si-alerga prin sat sa fure ,
si sa duca in padure ,
pe copiii care plang
Si-a venit la noi la poarta ,
Si - am iesit eu c-o nuia :
Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace"
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea,
Ieri pe drum un om sarac,
Intreba pe la vecine :
- Poarta-se copiii bine ?
Daca nu, sa-i var in sac "
Si-a venit la noi la poarta ,
Si-am iesit eu si i-am spus :
" - Puiul meu e bun si tace ,
Nu ti-l dau si dute-n pace
Esti sarac, dar n-am ce-ti face,
Du-te, du-te!
Si s-a dus.
Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor,
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat;
- N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat, ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!
Si-a plecat.
si-alerga prin sat sa fure ,
si sa duca in padure ,
pe copiii care plang
Si-a venit la noi la poarta ,
Si - am iesit eu c-o nuia :
Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace"
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea,
Ieri pe drum un om sarac,
Intreba pe la vecine :
- Poarta-se copiii bine ?
Daca nu, sa-i var in sac "
Si-a venit la noi la poarta ,
Si-am iesit eu si i-am spus :
" - Puiul meu e bun si tace ,
Nu ti-l dau si dute-n pace
Esti sarac, dar n-am ce-ti face,
Du-te, du-te!
Si s-a dus.
Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor,
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat;
- N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat, ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!
Si-a plecat.
GHIOCELUL
Ghiocel, ghiocel,
Crud, suav si subtirel,
Scoate capul din zapada
Soarele sa mi te vada.
Si ma iarta ca-ti ating
Clopotelul de argint
Si ma iarta ca te rup
Mamei mele sa te duc.
Sa se bucure si ea
Luminand cand te-o vedea.
PRIMAVARA
Primavara a venit
Cu alai de flori albastre
Si cu cerul insorit
Pe meleagurile noastre.
Hai copile pe campii
Sa fugim, sa prindem fluturi,
Galbenelor papadii
Palaria sa le-o scuturi.
Cu alai de flori albastre
Si cu cerul insorit
Pe meleagurile noastre.
Hai copile pe campii
Sa fugim, sa prindem fluturi,
Galbenelor papadii
Palaria sa le-o scuturi.
FLOARE PENTRU MAMA
Alb cu rosu fac o floare
Cea mai mandra dintre flori.
Azi o prind la pieptul mamei
Mandra floare-un martisor.
Fii mamica sanatoasa
Ca frumoasa esti mereu
Langa inima ta buna
Poarta martisorul meu.
Cea mai mandra dintre flori.
Azi o prind la pieptul mamei
Mandra floare-un martisor.
Fii mamica sanatoasa
Ca frumoasa esti mereu
Langa inima ta buna
Poarta martisorul meu.
URSULETUL
Ursuletul meu nu stie,
Nici macar o poezie.
Dar eu stiu cate poftesti
Ti le spun, daca doresti.
Ursu-i tare mititel.
Invat eu si pentru el.
Nici macar o poezie.
Dar eu stiu cate poftesti
Ti le spun, daca doresti.
Ursu-i tare mititel.
Invat eu si pentru el.
MAMA
De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag
Si-nmugureste pomul
Sa-ti fie tie drag.
Invata-ma ce-I bine
Fereste-ma de rau,
Iar eu voi creste, vrednic si bun
De dragul tau!
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag
Si-nmugureste pomul
Sa-ti fie tie drag.
Invata-ma ce-I bine
Fereste-ma de rau,
Iar eu voi creste, vrednic si bun
De dragul tau!
MAMA
M-a crescut mama in poala
De la leagan pan’ la scoala.
Zile-ntregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a-nvatat sa ganguresc,
Sa zic mama, sa zambesc.
M-anvatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a-nvatat sa nu m-alint
M-a invatat sa nu mint,
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.
Mama buna, mama draga,
Te-oi iubi o viata-ntreaga
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut!
De la leagan pan’ la scoala.
Zile-ntregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a-nvatat sa ganguresc,
Sa zic mama, sa zambesc.
M-anvatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a-nvatat sa nu m-alint
M-a invatat sa nu mint,
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.
Mama buna, mama draga,
Te-oi iubi o viata-ntreaga
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut!
IEPURASUL
Iepurasul meu iubit,
Ci-n te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori doua margele,
Mustacioare la gurita
Si un petic de codita.
Ci-n te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori doua margele,
Mustacioare la gurita
Si un petic de codita.
RANDUNICA
Uite, uite, vezi aici
Cuibul unei randunici?
Iar in cuib, cinci oua mici,
Vor iesi cinci pui voinici,
Si-n curand vom auzi
Cip-cirip in zori de zi.
Cuibul unei randunici?
Iar in cuib, cinci oua mici,
Vor iesi cinci pui voinici,
Si-n curand vom auzi
Cip-cirip in zori de zi.
CATI CA VOI
Sus pe gardul dinspre vie
O gaina cenusie
Si-un cocos impintenat
S-au suit si stau la sfat.
- Ia te uita, ma rog tie
Cat de sus m-am inaltat!
Si de-odata, cu glas tare,
Incepura amandoi,
Sa cotcodaceasca-n soare:
Nimeni nu mai e ca noi!
O gaina cenusie
Si-un cocos impintenat
S-au suit si stau la sfat.
- Ia te uita, ma rog tie
Cat de sus m-am inaltat!
Si de-odata, cu glas tare,
Incepura amandoi,
Sa cotcodaceasca-n soare:
Nimeni nu mai e ca noi!
Cartofi gratinati a la baby_boy
5-6 cartofi se taie felii subtiri, rotunde. Trebuie sarati si piperati, se asaza intr-o cratita ale carei margini au fost frecate cu usturoi si unse cu unt.
Se bat 2 oua ca pentru omleta, impreuna cu laptele-1/2l si smantina-5 linguri. Omleta se toarna peste cartofi, se presara bucatele de unt si se pune cratita la cuptor la foc mic.
Tip: se poate adauga si marar.
Ciocolata de casa de la baby_boy
Ingrediente:
250g lapte praf
500g zahar
100ml apa
100g cacao,100g unt, 100g nuci, 100 g alune
Se taie untul cubulete si se lasa la temperatura camerei aproximativ 30 de minute.
Intre timp, se pune intr-un vas apa cu zaharul si se fierbe la foc mic pana se leaga siropul.
Separat se cerne laptele praf cu cacaua. Se adauga apoi siropul, amestecand energic.
Se pun cubuletele de unt si se amesteca sin nou pana se incorporeaza untul. Se presara nucile si alunele maruntite cu sucitorul sau tocate cu un cutit.
Se toarna compozitia intr-o forma unsa cu ulei si tapetata cu celofan.
Se lasa la rece pana a doua zi.
250g lapte praf
500g zahar
100ml apa
100g cacao,100g unt, 100g nuci, 100 g alune
Se taie untul cubulete si se lasa la temperatura camerei aproximativ 30 de minute.
Intre timp, se pune intr-un vas apa cu zaharul si se fierbe la foc mic pana se leaga siropul.
Separat se cerne laptele praf cu cacaua. Se adauga apoi siropul, amestecand energic.
Se pun cubuletele de unt si se amesteca sin nou pana se incorporeaza untul. Se presara nucile si alunele maruntite cu sucitorul sau tocate cu un cutit.
Se toarna compozitia intr-o forma unsa cu ulei si tapetata cu celofan.
Se lasa la rece pana a doua zi.
Placinta cu mere a la baby_boy
13 linguri lapte
13 linguri zahar
13 linguri ulei
1 pliculet de amoniu pentru prajituri
5 mere mari
faina cat cuprinde
Intr-un castron mare se pune laptele cald..apoi oul, lingurile de zahar, uleiul.
Pliculetul de amoniu de dizolva in putin otet si se adauga si el.
Se amesteca , se incorporeaza faina cat sa fie coca tare si se imparte in 2.
Merele se dau pe razatoare si se calesc pe foc cu 4 linguri de zahar, scortisoara pentru gust si 3-4 linguri de gris.
Se intinde o foaie din prima coca , se presara cu gris..apoi se intind merele. Se acopera cu cea de-a doua coca care se intinde deasupra.
Se coace la 185 de grade aproximativ 20 de minute pana se rumeneste.
Salata de ton (lavida)
salata verde (de preferat iceberg),
ton,
rosii,
porumb,
branza feta.
Se amesteca si se condimenteaza dupa gust.
Tip: Branza se adauga la final, dupa ce se amesteca celelalte componente, pt ca altfel se zdrobeste si strica aspectul salatei
Salata din piept de pui a la alessia2005
Porumb
orez fiert
salata verde
rosii
paine prajita taiata cubulete
maioneza
ou
piept de pui fiert
Se amesteca si se condimenteaza dupa gust.
Salata de ton a la alessia2005
1-2 conserve de ton
orez fiert, scurs bine de zeama
rosii
ulei, piper, sare dupa gust
Tiramisu a la babytza
O punga mare de piscoturi, 5 oua ,90g zahar , 500g mascarpone , 300ml cafea, cacao,o sticluta esenta de rom sau vanilie.
Se bate albusul cu ou pana se umfla (se face spuma), apoi se adauga zaharul.
Separat se amesteca galbenusul cu mascarpone.
Apoi se amesteca, se pune esenta.
Se trec piscoturile prin cafea si se aseaza un rand in tava.Nu se lasa piscoturile in cafea, se trec repede prin cafea sa nu se inmoaie de tot.
Se adauga un strat de crema. Apoi un alt rand de pisoturi trecute prin cafea si iarasi crema.
Se pulverizeaza cacao..
Se lasa la rece minim o ora.
Se bate albusul cu ou pana se umfla (se face spuma), apoi se adauga zaharul.
Separat se amesteca galbenusul cu mascarpone.
Apoi se amesteca, se pune esenta.
Se trec piscoturile prin cafea si se aseaza un rand in tava.Nu se lasa piscoturile in cafea, se trec repede prin cafea sa nu se inmoaie de tot.
Se adauga un strat de crema. Apoi un alt rand de pisoturi trecute prin cafea si iarasi crema.
Se pulverizeaza cacao..
Se lasa la rece minim o ora.
Tiramisu a la Nushulica
Se separa 4 oua ,
Se bat galbenusurile la mixer bine bine cu 7 lg zahar
Se adauga 2 cutii de mascarpone de 250g si se mixeaza bine, apoi se dau deoparte.
In alt vas se mixeaza albusurile bine si se adauga 200g frisca (se poate folosi de orice fel, de exemplu cea lichida de ladorna rosie care nu este vegetala) si un plic de praf frisca de la dr oetcker. Trebuie batute pana se intareste amestecul.
Intr-o tava se aseaza fursecurile muiate in cafea. E nevoie dee un pachet mare de savoiardi de 400g si o stacana mare de cafea (se poate face cu ness).
Se pune deci un rand de fursecuri, unul de crema, iar unul de fursecuri si tot asa ultimul trebuie sa fie crema si apoi cerni deasupra multa cacao si se da la rece 5 ore.
Tips:
Se pot folosi essente dupa gusr.
Pentru o crema teapana se pune un plic de gelatina .
