Vesela e periuta:
Toata ziua se da huta
Si se joaca, si glumeste,
Nici n-ai spune ca munceste.
Uite-asa, mai mult in gluma,
Zburda pana face spuma.
Dintilor le infiripa
Alb vesmant ce tine-o clipa.
Ii iubeste, ii albeste Si pe cei mai mici ii creste.
Si-o asculta, ca-i isteata,
Periuta cea glumeata.
Tort diplomat cu blat de migdale
 |
| De la mancare |
Blat:
200 g migdale, pe care le-am macinat
100 g cacao
100 g zahar pudra
3 pliculete zahar vanilat
8 albusuri
Am amestecat migdalele macinate cu o parte din zahar si cucacao,
Parinti straluciti, profesori fascinanti - Augusto Cury (prin amabilitatea Laurei - andy.p)
Parinti straluciti, profesori fascinanti - Augusto Cury
Generatia actuala de parinti a vrut cumva sa compenseze lipsurile copilariei lor si a încercat sa dea copiilor ce aveau mai bun: cele mai frumoase jucarii, haine, plimbari, scoli, televizor si calculator. Altii le-au umplut timpul copiilor cu multe activitati educative ca învatarea limbilor straine, informatica, muzica. Intentia este excelenta, însa parintii nu au înteles ca televizorul, jucariile cumparate, internetul si excesul de activitati blocheaza copilaria, în care copilul are nevoie sa inventeze, sa înfrunte riscuri, sa sufere deceptii, sa aiba timp de joaca si sa se bucure de viata.
Acest lucru se întâmpla pentru ca inteligenta lor a fost blocata, noi ne-am transformat în masini de muncit iar pe ei îi transformam în masini de învatat.
1. Blocarea inteligentei
Sistemul educational actual aduce foarte multa informatie, de cele mai multe ori inutila. Copiii si tinerii învata cum sa opereze cu fapte logice, dar nu stiu cum sa abordeze esecurile. Învata sa rezolve probleme de matematica, dar nu stiu sa-si rezolve conflictele existentiale. Sunt antrenati sa faca calcule fara sa greseasca, dar viata este plina de contradictii si probleme care nu pot fi calculate. Acest lucru se întâmpla pentru ca inteligenta lor a fost blocata, noi ne-am transformat în masini de muncit iar pe ei îi transformam în masini de învatat.
2. Utilizarea gresita a functiilor memoriei
Prin sistemul educational actual memoria copiilor este transformata într-un depozit de informatie inutila, iar excesul acesteia blocheaza inteligenta copiilor si bucuria lor de a trai. Cea mai mare parte a informatiilor pe care le acumulam nu vor fi folosite niciodata. Numarul actual de scoli este mai mare decât în orice alta epoca, însa acestea nu produc persoane care gândesc, si nu e de mirare ca elevii au pierdut placerea de a învata.
Pe de alta parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparati, care îi transporta pe tineri, fara ca ei sa faca vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri – sportive, de razboi, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune si internet actioneaza asupra subconstientului, marindu-le nevoia de placeri în viata reala. Astfel în timp ei nu mai gasesc placere în micii stimuli ai rutinei zilnice si vor cauta stimuli tot mai puternici, trebuind sa faca foarte multe lucruri pentru a avea putina placere. Toate acestea genereaza personalitati fluctuante, instabile si nemultumite.
3. Informam si nu formam
Noi nu îi formam pe tineri, ci doar îi informam. Ei cunosc tot mai mult despre lumea în care se afla, dar nu stiu mai nimic despre lumea lor interioara. Educatia este tot mai lipsita de ingredientul emotional si produce tineri care rareori stiu sa îsi ceara iertare, sa îsi recunoasca limitele sau sa se puna în locul celorlalti.
Care este rezultatul?
O generatie de copii si tineri mai bolnava psihic decât oricare alta din istoria umanitatii: copii depresivi, preadolescenti si adolescenti care dezvolta obsesii, sindroame de panica, timiditate, fobii sau agresivitate. În plus, tot mai multi dintre ei cauta placerea de moment în consumul de tutun, alcool si droguri.
CE ESTE DE FACUT?
Dr. Augusto Cury ne spune ca în ziua de azi nu ajunge sa fim parinti buni, ci trebuie sa devenim parinti inteligenti. Pentru aceasta ne vorbeste despre sapte deprinderi ale „parintilor buni” si cum trebuie transformate ele de catre „parintii inteligenti”. Iata prima dintre ele:
• Parintii buni dau cadouri, parintii inteligenti daruiesc propria lor fiinta
Parintii buni au grija sa satisfaca, în masura posibilitatilor lor economice, dorintele copiilor lor. Fac petreceri pentru aniversari, le cumpara pantofi, haine, produse electronice, organizeaza excursii.
Parintii inteligenti dau copiilor ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpara cu toti banii din lume: fiinta lor, povestea vietii lor, experientele lor, lacrimile lor, timpul lor.
Parintii care le fac în permanenta daruri copiilor lor sunt pastrati în amintire doar pentru un moment. Parintii care se preocupa sa le daruiasca copiilor exemple si povestiri din viata lor ramân de neuitat.
• Parintii buni alimenteaza corpul, parintii inteligenti alimenteaza personalitatea
Astazi, parintii buni cresc copii zbuciumati, înstrainati, autoritari si angoasati, pentru ca societatea s-a transformat într-o fabrica de stres. Parintii care nu-si învata copiii sa aiba o viziune critica asupra publicitatii, a emisiunilor de televiziune si a discriminarii sociale îi transforma într-o prada usoara pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o fiinta umana, ci un consumator. Pregatiti copilul pentru „ a fi”, caci lumea îl va pregati pentru „ a avea”.
Ajutati-va copiii sa nu fie sclavii problemelor lor. Alimentati amfiteatrul gândurilor si teritoriul emotiilor cu curaj si îndrazneala. Nu le acceptati timiditatea si nesiguranta. Daca problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar daca nu, trebuie sa ne acceptam limitele.
• Parintii buni corecteaza greselile, parintii inteligenti îsi învata copiii cum sa gândeasca
Vechile corectii si binecunoscutele predici nu mai functioneaza. Când deschideti gura sa repetati acelasi lucru, declansati un resort din subconstient care deschide anumite arhive ale memoriei, ce contin critici mai vechi. 99% din criticile si corectiile parintilor sunt inutile în influentarea personalitatii tinerilor.
A-ti surprinde copilul înseamna a spune lucruri la care ei nu se asteapta. De exemplu: copilul a ridicat glasul la voi. Se asteapta sa tipati si sa-l pedepsiti. Dar puteti începe prin a tacea si a va relaxa, apoi puteti spune:”Nu ma asteptam sa ma superi în felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc si te respect mult”. Apoi copilul trebuie lasat sa se gândeasca.
Parintii buni spun: „ Gresesti”; parintii inteligenti spun: „Ce parere ai despre comportamentul tau?” „Gândeste înainte sa reactionezi”
• Parintii buni îsi pregatesc copiii pentru aplauze, parintii inteligenti îsi pregatesc copiii pentru esecuri
Parintii buni educa inteligenta copiilor lor, parintii inteligenti le educa sensibilitatea. Stimulati-i pe copii sa aiba obiective, sa caute succesul în studiu, în munca, în relatiile sociale, dar nu va opriti aici. Ajutati-i sa nu le fie teama de insuccese. Nu exista podium fara înfrângeri. Multi nu stralucesc în munca lor pentru ca au renuntat în fata primelor obstacole, pentru ca nu au avut rabdare sa suporte un „nu”, pentru ca nu au avut îndrazneala de a înfrunta unele critici, nici umilinta de a-si recunoaste greseala.
Perseverenta este la fel de importanta ca si capacitatile intelectuale. Pentru parintii inteligenti, a avea succes nu înseamna a avea o viata fara greseli. De aceea sunt în stare sa spuna copiilor lor: „Am gresit”, „Scuza-ma”, „Am nevoie de tine”. Parintii care nu-si cer scuze nu-si vor învata copiii cum sa abordeze aroganta.
• Parintii buni vorbesc, parintii inteligenti dialogheaza ca niste prieteni
A sta de vorba înseamna a vorbi despre lumea care ne înconjoara, a dialoga înseamna a vorbi despre lumea în care suntem: a relata experiente, a împartasi ceea ce se afla ascuns în inima fiecaruia, a patrunde dincolo de cortina comportamentelor. Peste 50% din parinti n-au avut curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile, pierderile si frustrarile personale.
Nu trebuie sa deveniti o jucarie în mâna copilului, ci un prieten foarte bun. Adevarata autoritate si respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este o perla ascunsa în inima. Ea este scumpa, pentru ca aurul si argintul n-o pot cumpara.
• Parintii buni dau informatii, parintii inteligenti povestesc istorioare
Captati-va copiii prin inteligenta voastra, nu prin autoritate, bani sau putere.
Stiti care este termometrul care indica daca sunteti agteabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii si prietenii acestora. Daca le face placere sa fie în preajma voastra, ati trecut testul.
Odata, una dintre fiicele mele a fost criticata pentru ca era o persoana simpla. Se simtea trista si respansa.Dupa ce am auzit povestea ei, mi-am pus imaginatia la treaba si i-am spus urmatoarea pilda: unii prefera un soare frumos pictat într-un tablou, altii prefera un soare real, chiar daca este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soare preferi? A ales soarele real Atunci, am adaugat, chiar daca unii oameni nu cred în soarele tau, el straluceste. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi si oamenii te vor vedea. Sa nu-ti fie teama ca îti pierzi lumina.
PaRINTII INTELIGENTI ÎSI STIMULEAZa COPIII SA-SI ÎNVINGA TEMERILE SI SA AIBA ATITUDINI BLÂNDE.
• Parintii buni ofera oportunitati, parintii inteligenti nu renunta niciodata
Parintii inteligenti sunt semanatori de idei si nu controleaza viata copiilor lor. Ei seamana si asteapta ca semintele sa germineze. Pe timpul asteptarii poate sa apara mâhnire, dar, daca semintele sunt bune, vor încolti.
Nimeni nu-si ia diploma în misiunea de a educa. Înainte, parintii erau autoritari; astazi sunt copiii. Învatati sa spuneti „nu” fara teama. Daca ei nu aud „nu” de la d-voastra, nu vor fi pregatiti sa auda „nu” de la viata. Parintii nu trebuie sa cedeze în fata santajelor si presiunii copiilor. În caz contrar, emotia copiilor va deveni un balansoar:: astazi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul saptamânii si a se trezi devreme pentru a învata este inacceptabil si prin urmare ne-negociabil.
Traim vremuri grele. Parintii din toata lumea se simt pierduti. Cucerirea planetei sufletului copiluluieste mai compexa decât cucerirea planetei.
CELE 7 PACATE CAPITALE ALE EDUCATIEI
1. A corecta în public
2. A exprima autoritatea cu agresivitate
3. A fi excesiv de critic: a obstructiona copilaria celui educat
4. A pedepsi la furie si a pune limite, fara a da explicatii
5. A fi nerabdator si a renunta sa mai faci educatie
6. A nu te tine de cuvânt
7. A distruge speranta si visele
Dr. Augusto Cury, psihiatru si psihoterapeut, si-a dedicat 17 ani din viata cercetarii modului în care construieste si se dezvolta inteligenta. Analiza pe care o face societatii contemporane ajunge la urmatoarea concluzie: singuratatea nu a fost niciodata atât de intensa: parintii îsi ascund sentimentele de copii, copiii îsi ascund lacrimile de parinti si profesorii se refugiaza în autoritarism. Cantitatea de informatie si cunostinte disponibile este mai mare; cu toate acestea, noile generatii nu sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informatii. În cartea sa, „Parinti straluciti, profesori fascinanti“, tradusa si în româna, Dr. Augusto Cury atrage atentia asupra necesitatii schimbarii felului în care se face educatia contemporana.
Generatia actuala de parinti a vrut cumva sa compenseze lipsurile copilariei lor si a încercat sa dea copiilor ce aveau mai bun: cele mai frumoase jucarii, haine, plimbari, scoli, televizor si calculator. Altii le-au umplut timpul copiilor cu multe activitati educative ca învatarea limbilor straine, informatica, muzica. Intentia este excelenta, însa parintii nu au înteles ca televizorul, jucariile cumparate, internetul si excesul de activitati blocheaza copilaria, în care copilul are nevoie sa inventeze, sa înfrunte riscuri, sa sufere deceptii, sa aiba timp de joaca si sa se bucure de viata.
Acest lucru se întâmpla pentru ca inteligenta lor a fost blocata, noi ne-am transformat în masini de muncit iar pe ei îi transformam în masini de învatat.
1. Blocarea inteligentei
Sistemul educational actual aduce foarte multa informatie, de cele mai multe ori inutila. Copiii si tinerii învata cum sa opereze cu fapte logice, dar nu stiu cum sa abordeze esecurile. Învata sa rezolve probleme de matematica, dar nu stiu sa-si rezolve conflictele existentiale. Sunt antrenati sa faca calcule fara sa greseasca, dar viata este plina de contradictii si probleme care nu pot fi calculate. Acest lucru se întâmpla pentru ca inteligenta lor a fost blocata, noi ne-am transformat în masini de muncit iar pe ei îi transformam în masini de învatat.
2. Utilizarea gresita a functiilor memoriei
Prin sistemul educational actual memoria copiilor este transformata într-un depozit de informatie inutila, iar excesul acesteia blocheaza inteligenta copiilor si bucuria lor de a trai. Cea mai mare parte a informatiilor pe care le acumulam nu vor fi folosite niciodata. Numarul actual de scoli este mai mare decât în orice alta epoca, însa acestea nu produc persoane care gândesc, si nu e de mirare ca elevii au pierdut placerea de a învata.
Pe de alta parte, mediile de informare îi seduc cu stimuli rapizi, gata preparati, care îi transporta pe tineri, fara ca ei sa faca vreun efort, în mijlocul diverselor aventuri – sportive, de razboi, politice sau sentimentale. Bombardamentul acesta de stimuli care vin prin televiziune si internet actioneaza asupra subconstientului, marindu-le nevoia de placeri în viata reala. Astfel în timp ei nu mai gasesc placere în micii stimuli ai rutinei zilnice si vor cauta stimuli tot mai puternici, trebuind sa faca foarte multe lucruri pentru a avea putina placere. Toate acestea genereaza personalitati fluctuante, instabile si nemultumite.
3. Informam si nu formam
Noi nu îi formam pe tineri, ci doar îi informam. Ei cunosc tot mai mult despre lumea în care se afla, dar nu stiu mai nimic despre lumea lor interioara. Educatia este tot mai lipsita de ingredientul emotional si produce tineri care rareori stiu sa îsi ceara iertare, sa îsi recunoasca limitele sau sa se puna în locul celorlalti.
Care este rezultatul?
O generatie de copii si tineri mai bolnava psihic decât oricare alta din istoria umanitatii: copii depresivi, preadolescenti si adolescenti care dezvolta obsesii, sindroame de panica, timiditate, fobii sau agresivitate. În plus, tot mai multi dintre ei cauta placerea de moment în consumul de tutun, alcool si droguri.
CE ESTE DE FACUT?
Dr. Augusto Cury ne spune ca în ziua de azi nu ajunge sa fim parinti buni, ci trebuie sa devenim parinti inteligenti. Pentru aceasta ne vorbeste despre sapte deprinderi ale „parintilor buni” si cum trebuie transformate ele de catre „parintii inteligenti”. Iata prima dintre ele:
• Parintii buni dau cadouri, parintii inteligenti daruiesc propria lor fiinta
Parintii buni au grija sa satisfaca, în masura posibilitatilor lor economice, dorintele copiilor lor. Fac petreceri pentru aniversari, le cumpara pantofi, haine, produse electronice, organizeaza excursii.
Parintii inteligenti dau copiilor ceva incomparabil mai valoros. Ceva ce nu se poate cumpara cu toti banii din lume: fiinta lor, povestea vietii lor, experientele lor, lacrimile lor, timpul lor.
Parintii care le fac în permanenta daruri copiilor lor sunt pastrati în amintire doar pentru un moment. Parintii care se preocupa sa le daruiasca copiilor exemple si povestiri din viata lor ramân de neuitat.
• Parintii buni alimenteaza corpul, parintii inteligenti alimenteaza personalitatea
Astazi, parintii buni cresc copii zbuciumati, înstrainati, autoritari si angoasati, pentru ca societatea s-a transformat într-o fabrica de stres. Parintii care nu-si învata copiii sa aiba o viziune critica asupra publicitatii, a emisiunilor de televiziune si a discriminarii sociale îi transforma într-o prada usoara pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o fiinta umana, ci un consumator. Pregatiti copilul pentru „ a fi”, caci lumea îl va pregati pentru „ a avea”.
Ajutati-va copiii sa nu fie sclavii problemelor lor. Alimentati amfiteatrul gândurilor si teritoriul emotiilor cu curaj si îndrazneala. Nu le acceptati timiditatea si nesiguranta. Daca problemele se pot rezolva, vor fi rezolvate, iar daca nu, trebuie sa ne acceptam limitele.
• Parintii buni corecteaza greselile, parintii inteligenti îsi învata copiii cum sa gândeasca
Vechile corectii si binecunoscutele predici nu mai functioneaza. Când deschideti gura sa repetati acelasi lucru, declansati un resort din subconstient care deschide anumite arhive ale memoriei, ce contin critici mai vechi. 99% din criticile si corectiile parintilor sunt inutile în influentarea personalitatii tinerilor.
A-ti surprinde copilul înseamna a spune lucruri la care ei nu se asteapta. De exemplu: copilul a ridicat glasul la voi. Se asteapta sa tipati si sa-l pedepsiti. Dar puteti începe prin a tacea si a va relaxa, apoi puteti spune:”Nu ma asteptam sa ma superi în felul acesta. În ciuda durerii pe care mi-ai provocat-o, eu te iubesc si te respect mult”. Apoi copilul trebuie lasat sa se gândeasca.
Parintii buni spun: „ Gresesti”; parintii inteligenti spun: „Ce parere ai despre comportamentul tau?” „Gândeste înainte sa reactionezi”
• Parintii buni îsi pregatesc copiii pentru aplauze, parintii inteligenti îsi pregatesc copiii pentru esecuri
Parintii buni educa inteligenta copiilor lor, parintii inteligenti le educa sensibilitatea. Stimulati-i pe copii sa aiba obiective, sa caute succesul în studiu, în munca, în relatiile sociale, dar nu va opriti aici. Ajutati-i sa nu le fie teama de insuccese. Nu exista podium fara înfrângeri. Multi nu stralucesc în munca lor pentru ca au renuntat în fata primelor obstacole, pentru ca nu au avut rabdare sa suporte un „nu”, pentru ca nu au avut îndrazneala de a înfrunta unele critici, nici umilinta de a-si recunoaste greseala.
Perseverenta este la fel de importanta ca si capacitatile intelectuale. Pentru parintii inteligenti, a avea succes nu înseamna a avea o viata fara greseli. De aceea sunt în stare sa spuna copiilor lor: „Am gresit”, „Scuza-ma”, „Am nevoie de tine”. Parintii care nu-si cer scuze nu-si vor învata copiii cum sa abordeze aroganta.
• Parintii buni vorbesc, parintii inteligenti dialogheaza ca niste prieteni
A sta de vorba înseamna a vorbi despre lumea care ne înconjoara, a dialoga înseamna a vorbi despre lumea în care suntem: a relata experiente, a împartasi ceea ce se afla ascuns în inima fiecaruia, a patrunde dincolo de cortina comportamentelor. Peste 50% din parinti n-au avut curajul de a dialoga cu copiii lor despre temerile, pierderile si frustrarile personale.
Nu trebuie sa deveniti o jucarie în mâna copilului, ci un prieten foarte bun. Adevarata autoritate si respectul solid se nasc din dialog. Dialogul este o perla ascunsa în inima. Ea este scumpa, pentru ca aurul si argintul n-o pot cumpara.
• Parintii buni dau informatii, parintii inteligenti povestesc istorioare
Captati-va copiii prin inteligenta voastra, nu prin autoritate, bani sau putere.
Stiti care este termometrul care indica daca sunteti agteabil? Imaginea pe care o au despre voi copiii si prietenii acestora. Daca le face placere sa fie în preajma voastra, ati trecut testul.
Odata, una dintre fiicele mele a fost criticata pentru ca era o persoana simpla. Se simtea trista si respansa.Dupa ce am auzit povestea ei, mi-am pus imaginatia la treaba si i-am spus urmatoarea pilda: unii prefera un soare frumos pictat într-un tablou, altii prefera un soare real, chiar daca este acoperit cu nori. Am întrebat-o: ce soare preferi? A ales soarele real Atunci, am adaugat, chiar daca unii oameni nu cred în soarele tau, el straluceste. Tu ai lumina proprie. Într-o zi norii se vor risipi si oamenii te vor vedea. Sa nu-ti fie teama ca îti pierzi lumina.
PaRINTII INTELIGENTI ÎSI STIMULEAZa COPIII SA-SI ÎNVINGA TEMERILE SI SA AIBA ATITUDINI BLÂNDE.
• Parintii buni ofera oportunitati, parintii inteligenti nu renunta niciodata
Parintii inteligenti sunt semanatori de idei si nu controleaza viata copiilor lor. Ei seamana si asteapta ca semintele sa germineze. Pe timpul asteptarii poate sa apara mâhnire, dar, daca semintele sunt bune, vor încolti.
Nimeni nu-si ia diploma în misiunea de a educa. Înainte, parintii erau autoritari; astazi sunt copiii. Învatati sa spuneti „nu” fara teama. Daca ei nu aud „nu” de la d-voastra, nu vor fi pregatiti sa auda „nu” de la viata. Parintii nu trebuie sa cedeze în fata santajelor si presiunii copiilor. În caz contrar, emotia copiilor va deveni un balansoar:: astazi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul saptamânii si a se trezi devreme pentru a învata este inacceptabil si prin urmare ne-negociabil.
Traim vremuri grele. Parintii din toata lumea se simt pierduti. Cucerirea planetei sufletului copiluluieste mai compexa decât cucerirea planetei.
CELE 7 PACATE CAPITALE ALE EDUCATIEI
1. A corecta în public
2. A exprima autoritatea cu agresivitate
3. A fi excesiv de critic: a obstructiona copilaria celui educat
4. A pedepsi la furie si a pune limite, fara a da explicatii
5. A fi nerabdator si a renunta sa mai faci educatie
6. A nu te tine de cuvânt
7. A distruge speranta si visele
Dr. Augusto Cury, psihiatru si psihoterapeut, si-a dedicat 17 ani din viata cercetarii modului în care construieste si se dezvolta inteligenta. Analiza pe care o face societatii contemporane ajunge la urmatoarea concluzie: singuratatea nu a fost niciodata atât de intensa: parintii îsi ascund sentimentele de copii, copiii îsi ascund lacrimile de parinti si profesorii se refugiaza în autoritarism. Cantitatea de informatie si cunostinte disponibile este mai mare; cu toate acestea, noile generatii nu sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informatii. În cartea sa, „Parinti straluciti, profesori fascinanti“, tradusa si în româna, Dr. Augusto Cury atrage atentia asupra necesitatii schimbarii felului în care se face educatia contemporana.
LICURICIUL
Cam la vreme de hotar
Intre zi si noapte,
S-a oprit un mic hoinar
Pe un crin muiat in lapte,
Si tot scapara amnarul
Sa-si aprinda felinarul.
ALBINUTA
Cand m-am dus la gradinita,
M-a muscat o albinita.
Minti, minti,
Ca albina n-are dinti.
Are un ac mititel,
Cand te-nteapa,
Mori de el.
PRIMAVARA
Astazi omul de zapada,
Are frunte-ngandurata.
Ca o raza aurie
I-a ciupit din palarie,
Si la cativa pasi de el,
S-a trezit un ghiocel.
CATI CA VOI
Sus pe gardul dinspre vie
O gaina cenusie
Si-un cocos impintenat
S-au suit si stau la sfat.
- Ia te uita, ma rog tie
Cat de sus m-am inaltat!
Si de-odata, cu glas tare,
Incepura amandoi,
Sa cotcodaceasca-n soare:
Nimeni nu mai e ca noi!
TOAMNA
Toamna e de roade plina,
S-au copt fructele-n gradina.
Mere rumene, frumoase,
Pere galbene, zemoase,
Struguri aurii in vii
Prune mari si brumarii.
In camara le vom pune
Caci la iarna vor fi bune.
CE SA FAC?
Intr-o noapte instelata
Am scos luna din galeata.
N-a trecut o saptamana,
Si am scos-o din fantana.
Iar acuma ce sa fac?
Luna a cazut in lac.
Lacul e adanc de tot
Si eu nu stiu sa inot.
PAPUSICA
Papusica din vitrina,
Iesi afara, la lumina.
Sa te vada trecatorii
Ce frumosi-ti sunt ochisorii.
ARICIUL
Un arici cu ochii mici
Si cu bot catifelat,
Langa gard s-a tupilat
Suparat ca l-a plouat.
LA BUNICI
In vacanta la bunici
Vin si cei sapte pitici.
De la ei invat usor,
Alfabetul cartilor.
Alba ca Zapada are
Ca si ei, multa rabdare,
Sa-mi arate pe-ndelete
O multime de secrete.
Acum stiu ce spune vantul,
Ce-I raspunde-n somn pamantul,
Inteleg si eu acum
Soapta frunzei de pe drum,
Trilul pasarii de noapte
Si aroma ghindei coapte.
Si mai stiu ca adca esti
La bunici, parca traiesti
Intr-o carte de povesti.
RANDUNICA
Uite, uite, vezi aici
Cuibul unei randunici?
Iar in cuib, cinci oua mici,
Vor iesi cinci pui voinici,
Si-n curand vom auzi
Cip-cirip in zori de zi.
IEPURASUL
Iepurasul meu iubit,
Ci-n te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori doua margele,
Mustacioare la gurita
Si un petic de codita.
PISICUTA
Pisicuta noastra hoata,
A facut o boroboata.
In camara a intrat
Pe furis, si a luat
O bucata de friptura.
Mama nu stia ca fura.
Daca o mai prinde-odata,
Vai de blana ei vargata!
MAMA
M-a crescut mama in poala
De la leagan pan’ la scoala.
Zile-ntregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a-nvatat sa ganguresc,
Sa zic mama, sa zambesc.
M-anvatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a-nvatat sa nu m-alint
M-a invatat sa nu mint,
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.
Mama buna, mama draga,
Te-oi iubi o viata-ntreaga
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut!
GAINUSA
O gainusa scurma locul
Si inghite boabe fel de fel
Iar dupa pranz isi sterge ciocul
C-o frunza-n loc de servetel.
PERIUTA
Dintii veseli si curati
Seamana ca niste frati.
Bucuroasa periuta
Se da huta, huta, huta.
Dansa nu stie de gluma
Freaca pana face spuma.
Si de-acuma pe Ionel,
Dintii nu-I mai dor de fel.
MAMA
De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag
Si-nmugureste pomul
Sa-ti fie tie drag.
Invata-ma ce-I bine
Fereste-ma de rau,
Iar eu voi creste, vrednic si bun
De dragul tau!
RATA
Rata, rata, ratisoara
Ce te plimbi pe ulicioara?
Cu papucii galbiori
Lipa, lipa, pe carari?
Mac, mac, mac,
Vreau sa fac un ousor,
Pentru tine, puisor!
MIAUNICA
Miaunica-I o pisica
Mica, mica, mititica
Cu mustatile de nea
Si cu bot de catifea.
Paru-I negru, matasos,
Subtirel e si lucios.
Si-n picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata.
Astea-s ghete, sau pernute?
Sta cu cele cinci gherute,
Si cum vede-un soricel,
Tipa, tipa, dupa el.
PEDEAPSA MATZEI
I-auzi draga mea papusa,
Zgarie matza la usa.
Dar eu nu-I deschid deloc
Ca sunt suparata foc!
A furat iar ca o hoata,
Un intreg picior de rata.
Si-apoi, dupa ce I-a ros,
Toata carnea de pe os,
A dus osul binisor,
In cotetul lui Azor.
Ca pe el sa-l banuim
Si sa nu il mai iubim.
Si acum n-o bat, n-o cert,
Dar nu vreau deloc s-o iert.
Desi inca o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si mincinoasa
Si n-o las sa intre-n casa.
DE 8 MARTIE
O sa-I cos maicutei mele
Pe camasa doua stele
Si-o sa strang de ziua ei
Cei mai frumosi ghiocei.
Vantul o sa-I dea in zbor
De la mine-un martisor
Dar pupicul meu prefer,
Sa nu-l dau prin mesager.
URSULETUL
Ursuletul meu nu stie,
Nici macar o poezie.
Dar eu stiu cate poftesti
Ti le spun, daca doresti.
Ursu-I tare mititel.
Invat eu si pentru el.
FETITA SI PAPUSA
Fiecare pui,
Are mama lui.
Si eu tot asa
Am mamica mea.
Am o papusica
Uite-asa de mica.
O-ngrijesc mereu
Ca-I sunt mama eu.
PAPUSICA
Papusica asta mica,
Mama stie doar sa zica.
Cand se scoala dimineata,
Nici macar nu-si spala fata.
Nici nu doarme, se preface,
Si nici patul nu si-l face.
Cand vin de la gradinita,
Are-o pata pe rochita.
Florile nu le-a udat,
Nu m-ajuta la spalat,
Si nici la cumparaturi,
Ce urate-apucaturi!
Papusica asta rea,
Nu mai e fetita mea!
DOI PRIETENI
Am doi vechi prieteni
Si-I iubesc la fel.
Ei sunt Azorica
Si cu Motanel.
Sunt baieti de treaba
Si foarte cuminti.
Numai cand discuta
Scot ghiare si dinti.
Sa vezi harmalaie,
Miau, miau si ham-ham
Iar eu ca arbitru,
Multe griji mai am.
MAMA
Nu-I copil in lumea-ntreaga
Care astfel sa nu spuna:
“Mama mea e cea mai buna,
Mama mea e cea mai draga”
Spun la fel iedul, mierlita,
Orice pui ce vietuieste
Si cu-atat mai mult fireste
Spun baiatul si fetita.
Spun si eu maicutei mele
Si voi spune totdeauna:
“Mama, tu esti numai una,
Cum sunt soarele si luna”.
SCRISOARE CATRE MAMA
Vezi mamica mea cea buna
Tare multe-as vrea sa-ti scriu
Dar sunt mica si nu stiu.
Pentru mine, blandul soare,
Iti trimite o scrisoare.
Caci pe foaia din caiet
Uite, a coborat incet.
Un miez galben si fierbinte
Stiu sa desenez cuminte,
Fara sa ma iscalesc,
Soare-nseamna: “te iubesc”.
FLOARE PENTRU MAMA
Alb cu rosu fac o floare
Cea mai mandra dintre flori.
Azi o prind la pieptul mamei
Mandra floare-un martisor.
Fii mamica sanatoasa
Ca frumoasa esti mereu
Langa inima ta buna
Poarta martisorul meu.
PAPUSA
Am o casa mititica
Si in casa-o papusica.
Eu m-as bucura de ea
Daca m-ar si asculta.
Harnica-I doar la mancare
Si la joc si la plimbare
Inca nu stie ca-n viata
Se munceste si se-nvata.
POMISORUL MEU
Am sadit un pomisor
Singur in ograda
Toti vecinii au venit
Langa gard sa-l vada.
Azi am fost din nou sa-l vad
Tiiiii, ce bucurie
Pomisorul meu plapand
Are flori… o mie.
E ZIUA TA
E ziua ta maicuta,
Te-asteapta flori pe masa
Si-un dar micut te-asteapta
Cand ai sa vii acasa.
Am sa-ti sarut obrajii
La piept cand ma vei tine
Si mainile ce nu au
Odihna pentru tine.
IEPURASUL
Iepurasul meu de plus,
Tare-I necajit, ca uite
A-mplinit un an acusi
Si nu are nici un dinte.
PRIMAVARA
Primavara a venit
Cu alai de flori albastre
Si cu cerul insorit
Pe meleagurile noastre.
Hai copile pe campii
Sa fugim, sa prindem fluturi,
Galbenelor papadii
Palaria sa le-o scuturi.
GHIOCELUL
Ghiocel, ghiocel,
Crud, suav si subtirel,
Scoate capul din zapada
Soarele sa mi te vada.
Si ma iarta ca-ti ating
Clopotelul de argint
Si ma iarta ca te rup
Mamei mele sa te duc.
Sa se bucure si ea
Luminand cand te-o vedea.
PISICA
Miorlaila. Pisiscuta,
Tare-I trista saracuta.
Ce-I cu ea de-o saptamana?
N-are nici un ghem de lana
Sa-l arunce si sa-l dea dura, dura pe podea.
BRADULET
Bradulet plin de culori
Si de daruri multe
Ai venit aici la noi,
De pe varf de munte.
Bradulet cu strai de nea
Si stelute-o mie
Tu in fiecare an
Ne-aduci bucurie.
CIOCANITOAREA
Cioc, cioc, cioc si iara cioc
Bate-n nuc din loc in loc.
“Nucule cu frunza deasa
Sigur stiu ca esti acasa,
Usa daca mi-o deschizi,
Eu te curat de omizi”.
DEGETELE
Cum stau laolalta
Frunzele pe ram
La fiecare mana
Cinci degete am.
Cinci frati buni, ai spune
Dar ce curios…
Unul e mai mare
Altul e mai gros.
Sau e mai subtire,
Sau mai mititel,
Dupa cum se vede
Ele nu-s la fel.
Degetele insa
Toate la un loc
Imi ajuta mie
Zilnic sa ma joc.
SOSESTE PRIMAVARA
Soseste primavara
Cu muguri si cu flori
Cu siruri lungi de berze
Si carduri de cocori.
Soseste primavara
Si-aduce-n poala ei
Atatea viorele
Si-atatia ghiocei.
ZILELE SAPTAMANII
De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheama LUNI
Unu si cu unu-s frati
Cea de-a doua zi e MARTI
Trei broscute salta-n cercuri
Stii c-a treia zi e MIERCURI
Patru greierasi vioi
Canta pa-n se face JOI
Cucu-nvata-a numara
Ziua-a cincea-I VINEREA
Cocostarcu-n apa sta
Ziua-a sasea-I SAMBATA
Iar furnica harnica
Gateste DUMINICA
Zilele le stiti pe toate
Dar sa-mi spuneti cate-s: SAPTE
CANTECUL MAINILOR
Doua maini am mititele
Stiu sa coasa si sa spele
Ele matura prin casa
Ele-aduc painea la masa
Ele deseneaza aici
Iepuri, gaze, flori, arici
Si cuprind ca doua flori
Ai maicutei obrajori.
PAPUSA VREA LA SCOALA
Pe papusa, ce sa mint
Tare-mi place s-o alint.
N-are astampar draga mea,
Ce fac eu, face si ea.
Smiorcaie doar cand se scoala:
- Vreau si eu sa merg la scoala!
Cum s-o iau?
Pan’ o mai creste
Doar la cresa mi-o primeste.
CE AM!
Am un nas pe obraz,
UNU
Ochi am doi, ca si voi
UNU, DOI
Am trei nasturi la hainuta
UNU, DOI, TREI
Am si patru buzunare
Mi-a cusut mama o floare
UNU, DOI, TREI, PATRU
Si mai am cinci degetele
Parca sunt lumanarele
UNU, DOI, TREI, PATRU, CINCI
SIMTURILE
Eu cu ochii dragi copii
Vad papusi si jucarii
Cu urechile oricand
Aud fiece cuvant
Limba si cu cerul gurii
Imi spun gustul prajiturii
Degetele-mi spun si ele
De sunt moi chiflele mele
Iar cu nasu-adeseori
Sorb parfumul tot din flori.
MOS MARTIN
Cu cojocul lui cel gros
Mormaind morocanos
Umbla mosul prin padure
Dupa miere, dupa mure.
Vara merge la vanat
Iarna sta-n bordei culcat
Cand dezgheturile vin,
S-a trezit si Mos Martin.
Cea mai scumpa de pe lume
de Nichita Stanescu
Spune-mi care mama-anume
Cea mai scumpa e pe lume?
Puii toti au zis de pasari,
Zarzarii au zis de zarzari,
Pestisorii, de pestoaica,
Ursuletii, de ursoaica,
Serpisorii, de serpoaica,
Tigrisorii, de tigroaica.
Manzii toti au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe
Nucii toti au zis de nuca
Cucii toti au zis de cuca,
Totii pisoii, de pisica
Iara eu, de-a mea mamica
Orice mama e anume
Cea mai scumpa de pe lume!
Nicu a spart o cana "plitsch"
Neatent,ce poti sa zici
Nimeni insa nu-l zari,
S-o ascunda bine-o fi?
Vine tata
-Ce-i cu tine?
ce stai suparat copile?
Lacrimi mici ii curg din geana,
- N-am nimic am spart o cana!
- Rau,dar nu pot sa te cert,
ai spus drept si eu te iert!!!
TRENUL IEPURASILOR
Vine trenul de la Iasi
Incarcat cu iepurasi.
Unul, sare de pe scara.
Altul, tusti pe geam afara.
Numai unul mic de tot
Are lacrimi mari pe bot:
"Mai incet nene franar,
Ca sunt mic si vreau sa sar"
1
Unu-i cam suparacios,
Vezi cum sta cu nasu-n jos?
Daca ar mirosi o floare,
Ar uita de suparare!
2
Suntem doi: sora si frate,
Inimioare-ngemanate.
Ne-ajutam mereu frateste,
Unde-s doi, puterea creste!
3
Trei fetite, tre surori,
Trei gropite-n obrajori.
Trei rochite, trei fundite,
Trei frumoase ingerite!
4
Patru pasari jucause
Vor sa poarte margeluse!
Cine stie: sunt mergele
Pentru pasarele?
5
Cinci talhari s-au ratacit
In pustiul nesfarsit.
Nu au bani, n-au ce manca,
Pentru ca ... n-au ce fura!
6
Reuseste cine-ncearca!
Noi acum vom incerca:
Sase jucatori de marca,
Sase goluri vom marca!
7
Zic sapte pisici viclene:
"Suntem noi...vegetariene,
Dar ni-i dor de soricei,
Vrem sa ...ne jucam cu ei!"
8
Opt, in oglinda
De-ar fi sa vada,
Ar crede ca este
Un om de zapada.
9
Noua indieni voinici
Stiu acest secret de mici:
Ca sa-i bati pe inamici,
Arma cea mai potrivita
Este mintea ascutita.
10
Zece stele mandre-mi zic:
"Noapte buna, copil mic".
Eu privesc cu drag la ele:
"Noapte buna, zece stele".
DOUA RATE
Doua rate jumulite
Au plecat sa se marite
Si gaina,de sub pat
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina,
Ce ai gaina esti nebuna?
Esti bonava de ficat,
Si tie iti arde de maritat?
MIELUL
Am un miel,
E negru tot
De la coada pan' la bot
Si in frunte are-o stea,
Ca un fulg de nea.
Eu il duc la oi la stana,
Ii dau branza cu smantana,
Ii dau nuci si ciocolata
Si bomboane cate-odata,
Dar prostutul isi freaca barba,
Tot mai tate-i place iarba.
A - Albina si ariciul
In gradina un arici
Se-ntalni cu o albina
Si-o intreba: - ce faci aici?
- Strang nectar cat e lumina.
B - Broscuta
Tupa! Tupa! o broscutza
Iese-n drum! piatra n-o crutza
Atunci cere la bursuc:
- Da-mi pe-o ora un papuc,
Am uitat ca nu-s in apa,
Acusi spinii ma inteapa!
C - Cucul si cerbul
Canta cucul intr-un fag,
Glasul lui imi este drag.
Cerbu' asculta visator
Si mai uita de vanator.
D - Delfinul
Un delfin din saritura
A prins o bomboana-n gura.
Si il cearta rau parintii:
"Vrei sa te doara dintii?"
E - Elefantul
Iata-un pui de elefant:
E masiv si elegant.
Il invit la mine-acasa,
Iar el: "mama nu ma lasa!"
F - Fluturasul
Fil-fil-fil din aripioare,
Uite-o floare zburatoare!
- Nu-i o floare, e fluturas -
Imi raspunde un baietzas.
G - Girafa
O girafa ziua toata
Umbla amarnic suparata:
Auzi o gura rea
Cum ii zise "macara"
H - Hipopotamul
Un hipopotam in apa
Canta zgomotos la harpa
Halal cantaretz ursuz
Concerteaza in havuz!!!
I - Iepurele
Aoleu! ce bucatar
Frige varza la gratar!
Iepurelei-i bucuros:
- Voi papa ceva gustos!!
I - Ingerul
Inger, ingeras de sus,
Rugaciune mi-ai adus,
Ea ma-nvaluie-n lumina
Si ma invata sa fac bine!
J - Jucaria
Am o jucarie noua
Si ma joc pan' amurgeste.
Nu-s zgarcit, v-o dau si voua,
Insa cu-mprumut, fireste
IEPURASUL FURIOS
Eu sunt iepurasul Tup
Prin padure sar zdup! zdup!
Sunt un iepuras de soi
Cel mai tare iepuroi
Am picioare lungi de tot
Lungi urechi
Mustati la bot
Insa toate-s de prisos
Coada n-am , sunt FURIOS!!!
CATELUL
catelusule sa-mi spui
unde-i laptele ca nu-i!
cine mi-a umblat la oala
de-o gasesc acuma goala?
cine-i hotul ?n-ai fi tu?
dai din coada zici ca nu!?
dar esti plin de lapte tot
si pe coada si pe bot
ARICIUL
un arici cu ochii mici
si cu bot catifelat
langa gard s-a tupilat
necajit si suparat ca l-a plouat
mai arici cu ochii mici
hai in casa la caldura
unde nimeni nu te fura
sus langa cuptor sa stai
sa nu capeti guturai
PERIUTZA
Veselã e periuta:
Toatã ziua se dã huta
Si se joacã si glumeste
Nici n-ai spune cã munceste.
Uite-asa, mai mult în glumã,
Zburdã pânã face spumã.
Dintilor le înfiripã
Alb vesmânt ce tine-o clipã.
Îi iubeste, îi albeste
Si pe cei mai mici îi creste.
Si-o ascultã, cã-i isteatã,
Periuta cea glumeatã.
BATISTA MEA
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
"Priviti-l pe Murdarel!"
Un pisoi cit portocala
Se juca de-a ala-bala
Cu o minge de hartie
Rosie si albastrie
Mica, cum imi place mie.
Si una despre ploaie:
Pic, pic, pic
Vine ploaia , vine
Vine pe furish
Pe acoperish,
Printre ramurele,
Si pe floricele,
Ba o simt si eu
Pe nasucul meu.
MITZI
Mitzi mitzisor,
Avea laptisor,
Si papa din el,
Cate putzinel.
Dar domnul Codau,
Caine mare, rau,
Isi viri un bot,
Si-l papa pe tot!
MORCOVELUL
Morcovelul cu codita,
A crescut in gradinita,
Si mamica mea l-a luat,
Si la ciorba l-a tocat! -
Toc, toc, toc,
Ciorba e pe foc,
Pentru-a mea fetita,
Ca-i la gradinita.
PAPUSICA
Am o papusica mica
Dragalasa, frumusica,
Ii dau ceai, nu vrea sa bea,
Doctorii nu vrea sa ia.
Vrea bomboane, ciocolata,
Biscuiti si inghetata.
Dar decat sa-i faca rau,
Mai bine le mananc eu.
Draga mama, dragi copii,
Numai mama sa nu fi!
Sus pe cer sunt multe stele,
Pe pamant sunt floricele,
Dar nici una dintre ele
Nu-i ca ochii mamei mele.
Un tantar, bucatar,
Se ducea la dispensar,
Si striga: aoleu, maseaua mea!
Vrei alune?
Nu sunt bune!
Vrei rachiu?
Chiu, chiu, chiu (aici se simuleaza "bucuria")
Baba cloanta, na(!) si tie o aluna,
S-o mananci, ca-i tare buna!
Ce n-as da s-o pot manca,
Dar n-am cu ce mesteca.
Dintii cad la batranete,
Eu nu-i am din tinerete.
Fiindca mama imi spunea:
Spala-te fetita mea!
Dar eu nu ii luam in seama
Sfatul ei cel bun de mama.
Si s-au rupt, si mi-au cazut,
Rand pe rand i-am tot pierdut!
La noi in bloc,
O doamna rea,
A spus ca mama mea nu-i mama mea,
Ca ea m-ar fi gasit de mititica
Intr-un gunoi,plingind ca o pisica.
Dar eu stiu ca nu e adevarat.
CE MAMELE AU COPII DE ARUNCAT ?
Mamica mea i-a mea si eu a ei,
Si-mi ia papusa,funda si cercei
Si cind am febra mama-i trista
Si-mi sterge fruntea c-o batista.
Tin minte ca a luat odata,
un pachetel intreg de ciocolata,
cind tata a vrut sa ia si el o farimita,
Mama i-a zis:e pentru fetita!
Si tata a ris si nu s-a suparat.
Dar eu am impartit pachetul in trei
Ca sa manince si parintii mei,
Fiindca-i iubesc cum nu se mai poate,
Cind voi fi mare am sa le-aduc de toate,
Dar mai bine sa ramin mereu asa:
Sa merg cu ei la circ,la cinema.
UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu
Dati-mi voie doar un pic,
sã explic:
sunt pisoiul cel mai mic
(cel cu pata pe botic)
si de ieri de dimineata,
tot mereu,
fiecare mã inhata
si ma da pe usa-afara.
Ce-s eu, fiara ?
Ce-s eu, leu ?
Mie spuneti-mi, sa stiu,
ce-am gresit, ce vinã port,
dac-am vrut sã scot la soare,
la plimbare,
pestisorul auriu,
mai mult mort de suparare decat viu ?
Dac-am vrut s-ajut la treaba,
si cu-o laba
sã desir si sã masor
ata de pe un mosor –
si, macar, n-a fost putina –
am vreo vinã ?
Iar cand m-am uitat prin vase,
sa vad ce-i si cum miroase,
am gasit lapte in ele.
Oare astea-s fapte rele ?
Sunt uituci si sunt uituce:
lasa-afarã cozonacul
si-ar putea sã se usuce –
nu-i mai bine sa-l mananci ?
Pentru asta, poc, un branci
si m-am dus de-a berbeleacul.
Dacã toate merg asa,
am sã plec in lumea mea –
mai ales cã in gradina,
colo, langa deditei,
vad o pana de gaina.
Aoleu, ce-i fac eu ei !
UNDE E?
Unde e mamica sa imi faca patul?
Unde e bunica sa imi dea halatul?
Unde e taticul sa ma plimbe-n spate?
Unde e bunicul sa imi dea de toate?
Unde vrei sa fie? Sunt acasa toti,
Dar la gradinita te descurci! Cum poti?
FLUTURE
Fluture alb si cuminte,
Treci frumusel inainte,
Culoarea ta imi place mie,
Vei primi adapostire.
Voua ce sa va zic eu?
Saa plecati cu bine,zau!
CANTEC
de GEORGE COSBUC
A venit un lup din crang ,
si-alerga prin sat sa fure ,
si sa duca in padure ,
pe copiii care plang
Si-a venit la noi la poarta ,
Si - am iesit eu c-o nuia :
Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace"
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea,
Ieri pe drum un om sarac,
Intreba pe la vecine :
- Poarta-se copiii bine ?
Daca nu, sa-i var in sac "
Si-a venit la noi la poarta ,
Si-am iesit eu si i-am spus :
" - Puiul meu e bun si tace ,
Nu ti-l dau si dute-n pace
Esti sarac, dar n-am ce-ti face,
Du-te, du-te!
Si s-a dus.
Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor,
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat;
- N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat, ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!
Si-a plecat.
Zdreanta
de Tudor Arghezi
L-ati vazut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrentaros
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna,
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti, pe furca.
Are insa o ureche
De pungas, fara pereche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie,
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis,
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
"-Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina.-L-a mancat!
Stai nitel ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat,
Si-a-njurat cu un latrat.
Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a facut a dracului!"
VEVERITA
De pe-o creanga pe cealalta
Ne-ncetat ca mingea salta
Veverita cea codata
Hai s-o desenam indata.
Hai s-o desenam, dar cum?
Va voi spune chiar acum:
Coada veveritei pare
Ca un semn de Intrebare
Unul mic si altul mare
Tine coada pe sinare
Iar spinarea ne-o arata
Linia incovoiata.
Drept urechi de veverita
Doua varfuri de penita
Si sub ele, rotunjor,
Ii facem si-un botisor
Gamalie ca de ac
Este ochiul ce i-l fac.
Si-i mai fac doua labute
Indoite si micute.
Cu o linie-aplecata
Si sub ea alta culcata,
Veverita-i desenata
Pe-o crenguta asezata.
VEVERTA
Veverita, veverita
S-a suit in pom
Si de-acolo, si de-acolo
Ea a cazut jos.
Vai sarmana de ea ce-a patit,
Piciorusul rau si l-a lovit.
Vine doctorul in graba
Si picioru-i leaga.
Domnule doctor, te rog nu ma lega
Tare rau ma doare inima.
(finalul este improvizat, dar fac eu rost de versuri)
PITICUL
Un pitic de cauciuc
S-a ascuns intr-un papuc
Cand dau sa incalt papucul
Auzii strigand piticul.
Acum stau si ma intreb:
Am papuc cu glas si limba
Sau pitic care se plimba?
ARICIUL
Trece-ariciu-ncolo-ncoace
Cu spinarea numai ace
Mai arice, fa-mi pe plac
Da-mi te rog si mie-un ac
Ac? Nu-ti dau ac,
Ca am copii
Ce invata broderii.
Mergi si tu la mama ta
Si, de stii sa cosi, ti-a da!!!
NEPOTICA
Bunicuta, stii ceva?
Nu mai stau la dumneata!
Pentr-un ciob de farfurie,
Faci atita galagie!
Merg acasa, tai cocosul,
Fac o supa, fac cafea
Si-s cucoana-n casa mea!
LA BUNICI
Nepotica cea isteata,
Se scoala de dimineata.
Fuge fuga la bunici
Sa le dea niste pupici.
Bunicuta o ia-n brate,
O alinta si-o rasfata.
Iar bunicu-i cinta-ncet,
Parca-i cucul in concert!
UITE VINE MOS CRACIUN de Otilia Cazimir
Prin nameti in fapt de seara
A plecat catre oras
Mos batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara.
Uite-o casa colo-n vale
Cu ferestre luminate,
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu’-n poarta bate:
- Buna seara, buna seara!
Iaca vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete,
Bucurosi de oaspete?
- Bucurosi, bucurosi!
Striga glasuri de copii
- Mosule, de unde vii?
- Iaca, vin din mosi stramosi
Incarcat cu jucarii
Pentru voi, iubiti copii !
LA DRUM de Otilia Cazimir
Mos Craciun, la urcus,
S-a pornit cu sacu’-n spate.
Drumu-I rau si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate
Lung se uita indarat,
Scuturandu-si barba rara
De omat,
Si ofteaza sub povara:
- Greu, tatuca, greu de tine!
Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catre vara,
Ca-s batran si nu mai pot !
SCRISOARE de Otilia Cazimir
Mos Craciun, toti imi spun
Ca esti darnic, ca esti bun.
Eu iti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte
Si-ti mai scriu, asa sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii…
Insa nu m-as supara
Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Adã pentru pisicuta
Motocel roþ la ureche
Lui bunicu’, o lulea
C-a pierdut-o saracutu’…
Poate-aduci vreun os lui Cutu,
Poate ai vreo acadea?
Lui Danut cel mititel
Care plange-n copaita,
Sa-i aduci vreun covrigel…
Noapte buna! Niculita.
CANTEC PENTRU MOS CRACIUN
Mos Craciun, bun venit!
Ca ti-e frig, de mult o stim
Insa noi ne-am pregatit
Cat mai cald sa te primim
Langa brad am pus
Sacunelul ca sa stai,
Si-o masuta am adus
Pentru daruri sa o ai.
Iar sun bradu-mpodobit
Cu stelute argintii
Asculta-vei rand pe rand
Cantece si poezii
Iar daca se va-ntampla
Poezia s-o uitam
Iti promitem cand mai vii
N-o sa ne mai incurcam.
Mos Craciun, bun venit!
MOS CRACIUN
- Cine bate ?
- Mos Craciun.
- Vai, ce toba ai in spate!
Si ce nins esti, ce batran !
Haide, vino langa soba,
Incalzeste-te la maini.
Mosul bun din tolba scoate
Darurile mai intai.
- Mosule, nu mai ramai?
- Nu, copile, nu se poate,
Ma asteapta si-alti copii
Si-am atatea jucarii,
Vreau sa le impart pe toate.
CINE-I LA PORTITA?
Azi la noi la gradinita,
A spus tare o fetita,
Oare cine-i la portita?
Uite-un mos cu barba alba
Cu obrajii ca o nalba
Si cu haina toata dalba.
Mai departe, stiti voi bine
Cine-i mosul care vine,
Cine-i la portita, cine-i?
MOS CRACIUN
Hai copii cu totii,
Vine mosul bun
Si ne-aduce-n tolba
Tot ce este bun.
Cai si jucarele,
Cozonaci gustosi,
Mandre papusele
Toti sa fim voiosi.
Hai, sarim-nainte
Mosului iubit
Si sa-i strigam tare:
“Bine ai venit!”
MOS CRACIUN
Fulgii albi incep sa cada,
Mos Craciun ca sa ii vada.
Sa stie sa pregateasca,
Bradul sa-l impodobeasca.
- Mos Craciun, tu sa vii
Cu multi saci de jucarii,
Sa nu uiti ca grupa mica,
Desi este mai pitica,
A-nvatat sa-ti spuna tie
Cantece si-o poezie.
MOS CRACIUN
A venit, a venit
Mos Craciun mult iubit
Si ne-a dat, si ne-a dat
Tot ce-n sac el a luat.
MOS CRACIUN
Cu fel si fel de jucarii
Vin fete si baieti de-a randul
La Carnavalul de copii
Pe Mos Craciun asteptandu-l…
NUMARATOARE
Hai sa zicem una, sa se faca doua,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem doua, sa se faca trei,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem trei, sa se faca patru,
Patru roti la carul mare,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem patru, sa se faca cinci,
Cinci degete la o mina,
Patru roti la carul mare,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
...
Hai sa zicem sase sa se faca sapte.
Sapte zile-n saptamana,
sase zile lucratoare,
Cinci sunt degete la mana,
patru boi la car se mana,
Trei crai vin din departare,
doua maini copilul are,
Una este luna....
...
Hai sa zicem noua,
Sa se faca zece,
10, nota cea mai mare,
9 Mai e sarbatoare,
Opt picioare racul are,
Sapte zile saptamna,
Sase zile lucratoare,
Cinci degete la o mana
......................
Si una este luna."
Gândãcelul
de Elena Farago
- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mã doare
De ce mã strangi asa de rãu?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sã mã joc si mie,
Si mila trebuie sã-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce sã vrei sã mã omori?
Ca am si eu pãrinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Cãci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mã, ca nu mai pot!...
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sã-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat sã-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sã ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
Cam la vreme de hotar
Intre zi si noapte,
S-a oprit un mic hoinar
Pe un crin muiat in lapte,
Si tot scapara amnarul
Sa-si aprinda felinarul.
ALBINUTA
Cand m-am dus la gradinita,
M-a muscat o albinita.
Minti, minti,
Ca albina n-are dinti.
Are un ac mititel,
Cand te-nteapa,
Mori de el.
PRIMAVARA
Astazi omul de zapada,
Are frunte-ngandurata.
Ca o raza aurie
I-a ciupit din palarie,
Si la cativa pasi de el,
S-a trezit un ghiocel.
CATI CA VOI
Sus pe gardul dinspre vie
O gaina cenusie
Si-un cocos impintenat
S-au suit si stau la sfat.
- Ia te uita, ma rog tie
Cat de sus m-am inaltat!
Si de-odata, cu glas tare,
Incepura amandoi,
Sa cotcodaceasca-n soare:
Nimeni nu mai e ca noi!
TOAMNA
Toamna e de roade plina,
S-au copt fructele-n gradina.
Mere rumene, frumoase,
Pere galbene, zemoase,
Struguri aurii in vii
Prune mari si brumarii.
In camara le vom pune
Caci la iarna vor fi bune.
CE SA FAC?
Intr-o noapte instelata
Am scos luna din galeata.
N-a trecut o saptamana,
Si am scos-o din fantana.
Iar acuma ce sa fac?
Luna a cazut in lac.
Lacul e adanc de tot
Si eu nu stiu sa inot.
PAPUSICA
Papusica din vitrina,
Iesi afara, la lumina.
Sa te vada trecatorii
Ce frumosi-ti sunt ochisorii.
ARICIUL
Un arici cu ochii mici
Si cu bot catifelat,
Langa gard s-a tupilat
Suparat ca l-a plouat.
LA BUNICI
In vacanta la bunici
Vin si cei sapte pitici.
De la ei invat usor,
Alfabetul cartilor.
Alba ca Zapada are
Ca si ei, multa rabdare,
Sa-mi arate pe-ndelete
O multime de secrete.
Acum stiu ce spune vantul,
Ce-I raspunde-n somn pamantul,
Inteleg si eu acum
Soapta frunzei de pe drum,
Trilul pasarii de noapte
Si aroma ghindei coapte.
Si mai stiu ca adca esti
La bunici, parca traiesti
Intr-o carte de povesti.
RANDUNICA
Uite, uite, vezi aici
Cuibul unei randunici?
Iar in cuib, cinci oua mici,
Vor iesi cinci pui voinici,
Si-n curand vom auzi
Cip-cirip in zori de zi.
IEPURASUL
Iepurasul meu iubit,
Ci-n te-ntrece la fugit?
Ai labute mititele,
Ochisori doua margele,
Mustacioare la gurita
Si un petic de codita.
PISICUTA
Pisicuta noastra hoata,
A facut o boroboata.
In camara a intrat
Pe furis, si a luat
O bucata de friptura.
Mama nu stia ca fura.
Daca o mai prinde-odata,
Vai de blana ei vargata!
MAMA
M-a crescut mama in poala
De la leagan pan’ la scoala.
Zile-ntregi si nopti de-a randul
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a-nvatat sa ganguresc,
Sa zic mama, sa zambesc.
M-anvatat apoi prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a-nvatat sa nu m-alint
M-a invatat sa nu mint,
Sa nu stiu ce este frica,
Toate m-a-nvatat mamica.
Mama buna, mama draga,
Te-oi iubi o viata-ntreaga
Pentru tot ce ai facut,
Pentru ca tu m-ai crescut!
GAINUSA
O gainusa scurma locul
Si inghite boabe fel de fel
Iar dupa pranz isi sterge ciocul
C-o frunza-n loc de servetel.
PERIUTA
Dintii veseli si curati
Seamana ca niste frati.
Bucuroasa periuta
Se da huta, huta, huta.
Dansa nu stie de gluma
Freaca pana face spuma.
Si de-acuma pe Ionel,
Dintii nu-I mai dor de fel.
MAMA
De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag
Si-nmugureste pomul
Sa-ti fie tie drag.
Invata-ma ce-I bine
Fereste-ma de rau,
Iar eu voi creste, vrednic si bun
De dragul tau!
RATA
Rata, rata, ratisoara
Ce te plimbi pe ulicioara?
Cu papucii galbiori
Lipa, lipa, pe carari?
Mac, mac, mac,
Vreau sa fac un ousor,
Pentru tine, puisor!
MIAUNICA
Miaunica-I o pisica
Mica, mica, mititica
Cu mustatile de nea
Si cu bot de catifea.
Paru-I negru, matasos,
Subtirel e si lucios.
Si-n picioare e-ncaltata
Cu ghetute moi de vata.
Astea-s ghete, sau pernute?
Sta cu cele cinci gherute,
Si cum vede-un soricel,
Tipa, tipa, dupa el.
PEDEAPSA MATZEI
I-auzi draga mea papusa,
Zgarie matza la usa.
Dar eu nu-I deschid deloc
Ca sunt suparata foc!
A furat iar ca o hoata,
Un intreg picior de rata.
Si-apoi, dupa ce I-a ros,
Toata carnea de pe os,
A dus osul binisor,
In cotetul lui Azor.
Ca pe el sa-l banuim
Si sa nu il mai iubim.
Si acum n-o bat, n-o cert,
Dar nu vreau deloc s-o iert.
Desi inca o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si mincinoasa
Si n-o las sa intre-n casa.
DE 8 MARTIE
O sa-I cos maicutei mele
Pe camasa doua stele
Si-o sa strang de ziua ei
Cei mai frumosi ghiocei.
Vantul o sa-I dea in zbor
De la mine-un martisor
Dar pupicul meu prefer,
Sa nu-l dau prin mesager.
URSULETUL
Ursuletul meu nu stie,
Nici macar o poezie.
Dar eu stiu cate poftesti
Ti le spun, daca doresti.
Ursu-I tare mititel.
Invat eu si pentru el.
FETITA SI PAPUSA
Fiecare pui,
Are mama lui.
Si eu tot asa
Am mamica mea.
Am o papusica
Uite-asa de mica.
O-ngrijesc mereu
Ca-I sunt mama eu.
PAPUSICA
Papusica asta mica,
Mama stie doar sa zica.
Cand se scoala dimineata,
Nici macar nu-si spala fata.
Nici nu doarme, se preface,
Si nici patul nu si-l face.
Cand vin de la gradinita,
Are-o pata pe rochita.
Florile nu le-a udat,
Nu m-ajuta la spalat,
Si nici la cumparaturi,
Ce urate-apucaturi!
Papusica asta rea,
Nu mai e fetita mea!
DOI PRIETENI
Am doi vechi prieteni
Si-I iubesc la fel.
Ei sunt Azorica
Si cu Motanel.
Sunt baieti de treaba
Si foarte cuminti.
Numai cand discuta
Scot ghiare si dinti.
Sa vezi harmalaie,
Miau, miau si ham-ham
Iar eu ca arbitru,
Multe griji mai am.
MAMA
Nu-I copil in lumea-ntreaga
Care astfel sa nu spuna:
“Mama mea e cea mai buna,
Mama mea e cea mai draga”
Spun la fel iedul, mierlita,
Orice pui ce vietuieste
Si cu-atat mai mult fireste
Spun baiatul si fetita.
Spun si eu maicutei mele
Si voi spune totdeauna:
“Mama, tu esti numai una,
Cum sunt soarele si luna”.
SCRISOARE CATRE MAMA
Vezi mamica mea cea buna
Tare multe-as vrea sa-ti scriu
Dar sunt mica si nu stiu.
Pentru mine, blandul soare,
Iti trimite o scrisoare.
Caci pe foaia din caiet
Uite, a coborat incet.
Un miez galben si fierbinte
Stiu sa desenez cuminte,
Fara sa ma iscalesc,
Soare-nseamna: “te iubesc”.
FLOARE PENTRU MAMA
Alb cu rosu fac o floare
Cea mai mandra dintre flori.
Azi o prind la pieptul mamei
Mandra floare-un martisor.
Fii mamica sanatoasa
Ca frumoasa esti mereu
Langa inima ta buna
Poarta martisorul meu.
PAPUSA
Am o casa mititica
Si in casa-o papusica.
Eu m-as bucura de ea
Daca m-ar si asculta.
Harnica-I doar la mancare
Si la joc si la plimbare
Inca nu stie ca-n viata
Se munceste si se-nvata.
POMISORUL MEU
Am sadit un pomisor
Singur in ograda
Toti vecinii au venit
Langa gard sa-l vada.
Azi am fost din nou sa-l vad
Tiiiii, ce bucurie
Pomisorul meu plapand
Are flori… o mie.
E ZIUA TA
E ziua ta maicuta,
Te-asteapta flori pe masa
Si-un dar micut te-asteapta
Cand ai sa vii acasa.
Am sa-ti sarut obrajii
La piept cand ma vei tine
Si mainile ce nu au
Odihna pentru tine.
IEPURASUL
Iepurasul meu de plus,
Tare-I necajit, ca uite
A-mplinit un an acusi
Si nu are nici un dinte.
PRIMAVARA
Primavara a venit
Cu alai de flori albastre
Si cu cerul insorit
Pe meleagurile noastre.
Hai copile pe campii
Sa fugim, sa prindem fluturi,
Galbenelor papadii
Palaria sa le-o scuturi.
GHIOCELUL
Ghiocel, ghiocel,
Crud, suav si subtirel,
Scoate capul din zapada
Soarele sa mi te vada.
Si ma iarta ca-ti ating
Clopotelul de argint
Si ma iarta ca te rup
Mamei mele sa te duc.
Sa se bucure si ea
Luminand cand te-o vedea.
PISICA
Miorlaila. Pisiscuta,
Tare-I trista saracuta.
Ce-I cu ea de-o saptamana?
N-are nici un ghem de lana
Sa-l arunce si sa-l dea dura, dura pe podea.
BRADULET
Bradulet plin de culori
Si de daruri multe
Ai venit aici la noi,
De pe varf de munte.
Bradulet cu strai de nea
Si stelute-o mie
Tu in fiecare an
Ne-aduci bucurie.
CIOCANITOAREA
Cioc, cioc, cioc si iara cioc
Bate-n nuc din loc in loc.
“Nucule cu frunza deasa
Sigur stiu ca esti acasa,
Usa daca mi-o deschizi,
Eu te curat de omizi”.
DEGETELE
Cum stau laolalta
Frunzele pe ram
La fiecare mana
Cinci degete am.
Cinci frati buni, ai spune
Dar ce curios…
Unul e mai mare
Altul e mai gros.
Sau e mai subtire,
Sau mai mititel,
Dupa cum se vede
Ele nu-s la fel.
Degetele insa
Toate la un loc
Imi ajuta mie
Zilnic sa ma joc.
SOSESTE PRIMAVARA
Soseste primavara
Cu muguri si cu flori
Cu siruri lungi de berze
Si carduri de cocori.
Soseste primavara
Si-aduce-n poala ei
Atatea viorele
Si-atatia ghiocei.
ZILELE SAPTAMANII
De la unu-ncepi s-aduni
Prima zi se cheama LUNI
Unu si cu unu-s frati
Cea de-a doua zi e MARTI
Trei broscute salta-n cercuri
Stii c-a treia zi e MIERCURI
Patru greierasi vioi
Canta pa-n se face JOI
Cucu-nvata-a numara
Ziua-a cincea-I VINEREA
Cocostarcu-n apa sta
Ziua-a sasea-I SAMBATA
Iar furnica harnica
Gateste DUMINICA
Zilele le stiti pe toate
Dar sa-mi spuneti cate-s: SAPTE
CANTECUL MAINILOR
Doua maini am mititele
Stiu sa coasa si sa spele
Ele matura prin casa
Ele-aduc painea la masa
Ele deseneaza aici
Iepuri, gaze, flori, arici
Si cuprind ca doua flori
Ai maicutei obrajori.
PAPUSA VREA LA SCOALA
Pe papusa, ce sa mint
Tare-mi place s-o alint.
N-are astampar draga mea,
Ce fac eu, face si ea.
Smiorcaie doar cand se scoala:
- Vreau si eu sa merg la scoala!
Cum s-o iau?
Pan’ o mai creste
Doar la cresa mi-o primeste.
CE AM!
Am un nas pe obraz,
UNU
Ochi am doi, ca si voi
UNU, DOI
Am trei nasturi la hainuta
UNU, DOI, TREI
Am si patru buzunare
Mi-a cusut mama o floare
UNU, DOI, TREI, PATRU
Si mai am cinci degetele
Parca sunt lumanarele
UNU, DOI, TREI, PATRU, CINCI
SIMTURILE
Eu cu ochii dragi copii
Vad papusi si jucarii
Cu urechile oricand
Aud fiece cuvant
Limba si cu cerul gurii
Imi spun gustul prajiturii
Degetele-mi spun si ele
De sunt moi chiflele mele
Iar cu nasu-adeseori
Sorb parfumul tot din flori.
MOS MARTIN
Cu cojocul lui cel gros
Mormaind morocanos
Umbla mosul prin padure
Dupa miere, dupa mure.
Vara merge la vanat
Iarna sta-n bordei culcat
Cand dezgheturile vin,
S-a trezit si Mos Martin.
Cea mai scumpa de pe lume
de Nichita Stanescu
Spune-mi care mama-anume
Cea mai scumpa e pe lume?
Puii toti au zis de pasari,
Zarzarii au zis de zarzari,
Pestisorii, de pestoaica,
Ursuletii, de ursoaica,
Serpisorii, de serpoaica,
Tigrisorii, de tigroaica.
Manzii toti au zis de iepe,
Firul cepii-a zis de cepe
Nucii toti au zis de nuca
Cucii toti au zis de cuca,
Totii pisoii, de pisica
Iara eu, de-a mea mamica
Orice mama e anume
Cea mai scumpa de pe lume!
Nicu a spart o cana "plitsch"
Neatent,ce poti sa zici
Nimeni insa nu-l zari,
S-o ascunda bine-o fi?
Vine tata
-Ce-i cu tine?
ce stai suparat copile?
Lacrimi mici ii curg din geana,
- N-am nimic am spart o cana!
- Rau,dar nu pot sa te cert,
ai spus drept si eu te iert!!!
TRENUL IEPURASILOR
Vine trenul de la Iasi
Incarcat cu iepurasi.
Unul, sare de pe scara.
Altul, tusti pe geam afara.
Numai unul mic de tot
Are lacrimi mari pe bot:
"Mai incet nene franar,
Ca sunt mic si vreau sa sar"
1
Unu-i cam suparacios,
Vezi cum sta cu nasu-n jos?
Daca ar mirosi o floare,
Ar uita de suparare!
2
Suntem doi: sora si frate,
Inimioare-ngemanate.
Ne-ajutam mereu frateste,
Unde-s doi, puterea creste!
3
Trei fetite, tre surori,
Trei gropite-n obrajori.
Trei rochite, trei fundite,
Trei frumoase ingerite!
4
Patru pasari jucause
Vor sa poarte margeluse!
Cine stie: sunt mergele
Pentru pasarele?
5
Cinci talhari s-au ratacit
In pustiul nesfarsit.
Nu au bani, n-au ce manca,
Pentru ca ... n-au ce fura!
6
Reuseste cine-ncearca!
Noi acum vom incerca:
Sase jucatori de marca,
Sase goluri vom marca!
7
Zic sapte pisici viclene:
"Suntem noi...vegetariene,
Dar ni-i dor de soricei,
Vrem sa ...ne jucam cu ei!"
8
Opt, in oglinda
De-ar fi sa vada,
Ar crede ca este
Un om de zapada.
9
Noua indieni voinici
Stiu acest secret de mici:
Ca sa-i bati pe inamici,
Arma cea mai potrivita
Este mintea ascutita.
10
Zece stele mandre-mi zic:
"Noapte buna, copil mic".
Eu privesc cu drag la ele:
"Noapte buna, zece stele".
DOUA RATE
Doua rate jumulite
Au plecat sa se marite
Si gaina,de sub pat
Merg si eu la maritat!
Dar cocosul din gradina,
Ce ai gaina esti nebuna?
Esti bonava de ficat,
Si tie iti arde de maritat?
MIELUL
Am un miel,
E negru tot
De la coada pan' la bot
Si in frunte are-o stea,
Ca un fulg de nea.
Eu il duc la oi la stana,
Ii dau branza cu smantana,
Ii dau nuci si ciocolata
Si bomboane cate-odata,
Dar prostutul isi freaca barba,
Tot mai tate-i place iarba.
A - Albina si ariciul
In gradina un arici
Se-ntalni cu o albina
Si-o intreba: - ce faci aici?
- Strang nectar cat e lumina.
B - Broscuta
Tupa! Tupa! o broscutza
Iese-n drum! piatra n-o crutza
Atunci cere la bursuc:
- Da-mi pe-o ora un papuc,
Am uitat ca nu-s in apa,
Acusi spinii ma inteapa!
C - Cucul si cerbul
Canta cucul intr-un fag,
Glasul lui imi este drag.
Cerbu' asculta visator
Si mai uita de vanator.
D - Delfinul
Un delfin din saritura
A prins o bomboana-n gura.
Si il cearta rau parintii:
"Vrei sa te doara dintii?"
E - Elefantul
Iata-un pui de elefant:
E masiv si elegant.
Il invit la mine-acasa,
Iar el: "mama nu ma lasa!"
F - Fluturasul
Fil-fil-fil din aripioare,
Uite-o floare zburatoare!
- Nu-i o floare, e fluturas -
Imi raspunde un baietzas.
G - Girafa
O girafa ziua toata
Umbla amarnic suparata:
Auzi o gura rea
Cum ii zise "macara"
H - Hipopotamul
Un hipopotam in apa
Canta zgomotos la harpa
Halal cantaretz ursuz
Concerteaza in havuz!!!
I - Iepurele
Aoleu! ce bucatar
Frige varza la gratar!
Iepurelei-i bucuros:
- Voi papa ceva gustos!!
I - Ingerul
Inger, ingeras de sus,
Rugaciune mi-ai adus,
Ea ma-nvaluie-n lumina
Si ma invata sa fac bine!
J - Jucaria
Am o jucarie noua
Si ma joc pan' amurgeste.
Nu-s zgarcit, v-o dau si voua,
Insa cu-mprumut, fireste
IEPURASUL FURIOS
Eu sunt iepurasul Tup
Prin padure sar zdup! zdup!
Sunt un iepuras de soi
Cel mai tare iepuroi
Am picioare lungi de tot
Lungi urechi
Mustati la bot
Insa toate-s de prisos
Coada n-am , sunt FURIOS!!!
CATELUL
catelusule sa-mi spui
unde-i laptele ca nu-i!
cine mi-a umblat la oala
de-o gasesc acuma goala?
cine-i hotul ?n-ai fi tu?
dai din coada zici ca nu!?
dar esti plin de lapte tot
si pe coada si pe bot
ARICIUL
un arici cu ochii mici
si cu bot catifelat
langa gard s-a tupilat
necajit si suparat ca l-a plouat
mai arici cu ochii mici
hai in casa la caldura
unde nimeni nu te fura
sus langa cuptor sa stai
sa nu capeti guturai
PERIUTZA
Veselã e periuta:
Toatã ziua se dã huta
Si se joacã si glumeste
Nici n-ai spune cã munceste.
Uite-asa, mai mult în glumã,
Zburdã pânã face spumã.
Dintilor le înfiripã
Alb vesmânt ce tine-o clipã.
Îi iubeste, îi albeste
Si pe cei mai mici îi creste.
Si-o ascultã, cã-i isteatã,
Periuta cea glumeatã.
BATISTA MEA
Batista mea e mica
Si nasu-i mititel!
Promit sa fiu cuminte,
Sa am grija de el.
Nu vreau sa zica lumea
"Priviti-l pe Murdarel!"
Un pisoi cit portocala
Se juca de-a ala-bala
Cu o minge de hartie
Rosie si albastrie
Mica, cum imi place mie.
Si una despre ploaie:
Pic, pic, pic
Vine ploaia , vine
Vine pe furish
Pe acoperish,
Printre ramurele,
Si pe floricele,
Ba o simt si eu
Pe nasucul meu.
MITZI
Mitzi mitzisor,
Avea laptisor,
Si papa din el,
Cate putzinel.
Dar domnul Codau,
Caine mare, rau,
Isi viri un bot,
Si-l papa pe tot!
MORCOVELUL
Morcovelul cu codita,
A crescut in gradinita,
Si mamica mea l-a luat,
Si la ciorba l-a tocat! -
Toc, toc, toc,
Ciorba e pe foc,
Pentru-a mea fetita,
Ca-i la gradinita.
PAPUSICA
Am o papusica mica
Dragalasa, frumusica,
Ii dau ceai, nu vrea sa bea,
Doctorii nu vrea sa ia.
Vrea bomboane, ciocolata,
Biscuiti si inghetata.
Dar decat sa-i faca rau,
Mai bine le mananc eu.
Draga mama, dragi copii,
Numai mama sa nu fi!
Sus pe cer sunt multe stele,
Pe pamant sunt floricele,
Dar nici una dintre ele
Nu-i ca ochii mamei mele.
Un tantar, bucatar,
Se ducea la dispensar,
Si striga: aoleu, maseaua mea!
Vrei alune?
Nu sunt bune!
Vrei rachiu?
Chiu, chiu, chiu (aici se simuleaza "bucuria")
Baba cloanta, na(!) si tie o aluna,
S-o mananci, ca-i tare buna!
Ce n-as da s-o pot manca,
Dar n-am cu ce mesteca.
Dintii cad la batranete,
Eu nu-i am din tinerete.
Fiindca mama imi spunea:
Spala-te fetita mea!
Dar eu nu ii luam in seama
Sfatul ei cel bun de mama.
Si s-au rupt, si mi-au cazut,
Rand pe rand i-am tot pierdut!
La noi in bloc,
O doamna rea,
A spus ca mama mea nu-i mama mea,
Ca ea m-ar fi gasit de mititica
Intr-un gunoi,plingind ca o pisica.
Dar eu stiu ca nu e adevarat.
CE MAMELE AU COPII DE ARUNCAT ?
Mamica mea i-a mea si eu a ei,
Si-mi ia papusa,funda si cercei
Si cind am febra mama-i trista
Si-mi sterge fruntea c-o batista.
Tin minte ca a luat odata,
un pachetel intreg de ciocolata,
cind tata a vrut sa ia si el o farimita,
Mama i-a zis:e pentru fetita!
Si tata a ris si nu s-a suparat.
Dar eu am impartit pachetul in trei
Ca sa manince si parintii mei,
Fiindca-i iubesc cum nu se mai poate,
Cind voi fi mare am sa le-aduc de toate,
Dar mai bine sa ramin mereu asa:
Sa merg cu ei la circ,la cinema.
UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu
Dati-mi voie doar un pic,
sã explic:
sunt pisoiul cel mai mic
(cel cu pata pe botic)
si de ieri de dimineata,
tot mereu,
fiecare mã inhata
si ma da pe usa-afara.
Ce-s eu, fiara ?
Ce-s eu, leu ?
Mie spuneti-mi, sa stiu,
ce-am gresit, ce vinã port,
dac-am vrut sã scot la soare,
la plimbare,
pestisorul auriu,
mai mult mort de suparare decat viu ?
Dac-am vrut s-ajut la treaba,
si cu-o laba
sã desir si sã masor
ata de pe un mosor –
si, macar, n-a fost putina –
am vreo vinã ?
Iar cand m-am uitat prin vase,
sa vad ce-i si cum miroase,
am gasit lapte in ele.
Oare astea-s fapte rele ?
Sunt uituci si sunt uituce:
lasa-afarã cozonacul
si-ar putea sã se usuce –
nu-i mai bine sa-l mananci ?
Pentru asta, poc, un branci
si m-am dus de-a berbeleacul.
Dacã toate merg asa,
am sã plec in lumea mea –
mai ales cã in gradina,
colo, langa deditei,
vad o pana de gaina.
Aoleu, ce-i fac eu ei !
UNDE E?
Unde e mamica sa imi faca patul?
Unde e bunica sa imi dea halatul?
Unde e taticul sa ma plimbe-n spate?
Unde e bunicul sa imi dea de toate?
Unde vrei sa fie? Sunt acasa toti,
Dar la gradinita te descurci! Cum poti?
FLUTURE
Fluture alb si cuminte,
Treci frumusel inainte,
Culoarea ta imi place mie,
Vei primi adapostire.
Voua ce sa va zic eu?
Saa plecati cu bine,zau!
CANTEC
de GEORGE COSBUC
A venit un lup din crang ,
si-alerga prin sat sa fure ,
si sa duca in padure ,
pe copiii care plang
Si-a venit la noi la poarta ,
Si - am iesit eu c-o nuia :
Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace"
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea,
Ieri pe drum un om sarac,
Intreba pe la vecine :
- Poarta-se copiii bine ?
Daca nu, sa-i var in sac "
Si-a venit la noi la poarta ,
Si-am iesit eu si i-am spus :
" - Puiul meu e bun si tace ,
Nu ti-l dau si dute-n pace
Esti sarac, dar n-am ce-ti face,
Du-te, du-te!
Si s-a dus.
Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor,
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat;
- N-ai nici tu, nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat, ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!
Si-a plecat.
Zdreanta
de Tudor Arghezi
L-ati vazut cumva pe Zdreanta,
Cel cu ochii de faianta?
E un caine zdrentaros
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strans din petice,
Ca sa-l tot impiedice,
Ferfenitele-i atarna,
Si pe ochi, pe nara carna,
Si se-ncurca si descurca,
Parca-i scos din calti, pe furca.
Are insa o ureche
De pungas, fara pereche.
Da tarcoale la cotet,
Ciufulit si-asa laiet,
Asteptand un ceas si doua
O gaina sa se oua,
Care canta cotcodace,
Proaspat oul cand si-l face.
De cand e-n gospodarie,
Multe a-nvatat si stie,
Si, pe branci, taras, grabis,
Se strecoara pe furis,
Pune laba, ia cu botul
Si-nghite oul cu totul.
"-Unde-i oul? a-ntrebat
Gospodina.-L-a mancat!
Stai nitel ca te dezvat
Fara matura si bat.
Te invata mama minte."
Si i-a dat un ou fierbinte.
Dar de cum l-a imbucat,
Zdreanta l-a si lepadat,
Si-a-njurat cu un latrat.
Cand se uita la gaina,
Cu culcusul lui, vecina,
Zice Zdreanta-n gandul lui
"S-a facut a dracului!"
VEVERITA
De pe-o creanga pe cealalta
Ne-ncetat ca mingea salta
Veverita cea codata
Hai s-o desenam indata.
Hai s-o desenam, dar cum?
Va voi spune chiar acum:
Coada veveritei pare
Ca un semn de Intrebare
Unul mic si altul mare
Tine coada pe sinare
Iar spinarea ne-o arata
Linia incovoiata.
Drept urechi de veverita
Doua varfuri de penita
Si sub ele, rotunjor,
Ii facem si-un botisor
Gamalie ca de ac
Este ochiul ce i-l fac.
Si-i mai fac doua labute
Indoite si micute.
Cu o linie-aplecata
Si sub ea alta culcata,
Veverita-i desenata
Pe-o crenguta asezata.
VEVERTA
Veverita, veverita
S-a suit in pom
Si de-acolo, si de-acolo
Ea a cazut jos.
Vai sarmana de ea ce-a patit,
Piciorusul rau si l-a lovit.
Vine doctorul in graba
Si picioru-i leaga.
Domnule doctor, te rog nu ma lega
Tare rau ma doare inima.
(finalul este improvizat, dar fac eu rost de versuri)
PITICUL
Un pitic de cauciuc
S-a ascuns intr-un papuc
Cand dau sa incalt papucul
Auzii strigand piticul.
Acum stau si ma intreb:
Am papuc cu glas si limba
Sau pitic care se plimba?
ARICIUL
Trece-ariciu-ncolo-ncoace
Cu spinarea numai ace
Mai arice, fa-mi pe plac
Da-mi te rog si mie-un ac
Ac? Nu-ti dau ac,
Ca am copii
Ce invata broderii.
Mergi si tu la mama ta
Si, de stii sa cosi, ti-a da!!!
NEPOTICA
Bunicuta, stii ceva?
Nu mai stau la dumneata!
Pentr-un ciob de farfurie,
Faci atita galagie!
Merg acasa, tai cocosul,
Fac o supa, fac cafea
Si-s cucoana-n casa mea!
LA BUNICI
Nepotica cea isteata,
Se scoala de dimineata.
Fuge fuga la bunici
Sa le dea niste pupici.
Bunicuta o ia-n brate,
O alinta si-o rasfata.
Iar bunicu-i cinta-ncet,
Parca-i cucul in concert!
UITE VINE MOS CRACIUN de Otilia Cazimir
Prin nameti in fapt de seara
A plecat catre oras
Mos batran c-un iepuras
Inhamat la sanioara.
Uite-o casa colo-n vale
Cu ferestre luminate,
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu’-n poarta bate:
- Buna seara, buna seara!
Iaca vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete,
Bucurosi de oaspete?
- Bucurosi, bucurosi!
Striga glasuri de copii
- Mosule, de unde vii?
- Iaca, vin din mosi stramosi
Incarcat cu jucarii
Pentru voi, iubiti copii !
LA DRUM de Otilia Cazimir
Mos Craciun, la urcus,
S-a pornit cu sacu’-n spate.
Drumu-I rau si-i lunecus,
Si mosneagul nu mai poate
Lung se uita indarat,
Scuturandu-si barba rara
De omat,
Si ofteaza sub povara:
- Greu, tatuca, greu de tine!
Iaca, stau si ma socot
Daca nu cumva-i mai bine
Sa ma mut mai catre vara,
Ca-s batran si nu mai pot !
SCRISOARE de Otilia Cazimir
Mos Craciun, toti imi spun
Ca esti darnic, ca esti bun.
Eu iti scriu de mai-nainte
Ca-s un baietel cuminte
Si-ti mai scriu, asa sa stii,
Ca eu nu-ti cer jucarii,
Cum ti-ar cere alti copii…
Insa nu m-as supara
Daca tot mi-ai da ceva!
Daca vrei, da-mi o placuta,
Ca mi-am spart-o pe cea veche,
Adã pentru pisicuta
Motocel roþ la ureche
Lui bunicu’, o lulea
C-a pierdut-o saracutu’…
Poate-aduci vreun os lui Cutu,
Poate ai vreo acadea?
Lui Danut cel mititel
Care plange-n copaita,
Sa-i aduci vreun covrigel…
Noapte buna! Niculita.
CANTEC PENTRU MOS CRACIUN
Mos Craciun, bun venit!
Ca ti-e frig, de mult o stim
Insa noi ne-am pregatit
Cat mai cald sa te primim
Langa brad am pus
Sacunelul ca sa stai,
Si-o masuta am adus
Pentru daruri sa o ai.
Iar sun bradu-mpodobit
Cu stelute argintii
Asculta-vei rand pe rand
Cantece si poezii
Iar daca se va-ntampla
Poezia s-o uitam
Iti promitem cand mai vii
N-o sa ne mai incurcam.
Mos Craciun, bun venit!
MOS CRACIUN
- Cine bate ?
- Mos Craciun.
- Vai, ce toba ai in spate!
Si ce nins esti, ce batran !
Haide, vino langa soba,
Incalzeste-te la maini.
Mosul bun din tolba scoate
Darurile mai intai.
- Mosule, nu mai ramai?
- Nu, copile, nu se poate,
Ma asteapta si-alti copii
Si-am atatea jucarii,
Vreau sa le impart pe toate.
CINE-I LA PORTITA?
Azi la noi la gradinita,
A spus tare o fetita,
Oare cine-i la portita?
Uite-un mos cu barba alba
Cu obrajii ca o nalba
Si cu haina toata dalba.
Mai departe, stiti voi bine
Cine-i mosul care vine,
Cine-i la portita, cine-i?
MOS CRACIUN
Hai copii cu totii,
Vine mosul bun
Si ne-aduce-n tolba
Tot ce este bun.
Cai si jucarele,
Cozonaci gustosi,
Mandre papusele
Toti sa fim voiosi.
Hai, sarim-nainte
Mosului iubit
Si sa-i strigam tare:
“Bine ai venit!”
MOS CRACIUN
Fulgii albi incep sa cada,
Mos Craciun ca sa ii vada.
Sa stie sa pregateasca,
Bradul sa-l impodobeasca.
- Mos Craciun, tu sa vii
Cu multi saci de jucarii,
Sa nu uiti ca grupa mica,
Desi este mai pitica,
A-nvatat sa-ti spuna tie
Cantece si-o poezie.
MOS CRACIUN
A venit, a venit
Mos Craciun mult iubit
Si ne-a dat, si ne-a dat
Tot ce-n sac el a luat.
MOS CRACIUN
Cu fel si fel de jucarii
Vin fete si baieti de-a randul
La Carnavalul de copii
Pe Mos Craciun asteptandu-l…
NUMARATOARE
Hai sa zicem una, sa se faca doua,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem doua, sa se faca trei,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem trei, sa se faca patru,
Patru roti la carul mare,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
Hai sa zicem patru, sa se faca cinci,
Cinci degete la o mina,
Patru roti la carul mare,
Trei crai vin din departare,
Doua miini copilul are
Si-una este Luna.
...
Hai sa zicem sase sa se faca sapte.
Sapte zile-n saptamana,
sase zile lucratoare,
Cinci sunt degete la mana,
patru boi la car se mana,
Trei crai vin din departare,
doua maini copilul are,
Una este luna....
...
Hai sa zicem noua,
Sa se faca zece,
10, nota cea mai mare,
9 Mai e sarbatoare,
Opt picioare racul are,
Sapte zile saptamna,
Sase zile lucratoare,
Cinci degete la o mana
......................
Si una este luna."
Gândãcelul
de Elena Farago
- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mã doare
De ce mã strangi asa de rãu?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sã mã joc si mie,
Si mila trebuie sã-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce sã vrei sã mã omori?
Ca am si eu pãrinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Cãci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mã, ca nu mai pot!...
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sã-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat sã-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sã ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
Trusa de urgenta
Ce iau in concediu:
- pentru febra: Nurofen, Panadol, Novocalmin supozitoare si neaparat TERMOMETRU (din experienta, e bine sa ai unul clasic si unul electronic)
- pentru nas infundat: Nazomer, ser fiziologic, batistuta bebelusului (daca e cazul de alte picaturi...consultam un medic)
- pentru urechi: n-am avut nevoie decat de otocalm, cand era mic, mic de tot...oricum, consultam un medic
- pentru tuse: Prospan (nu-l cumpar decat daca plec in strainatate, ceea ce nu e cazul deocamdata:D, dar daca vom avea nevoie, asta ma gandesc sa folosesc, pana ajung la medic si mai vedem0
- pentru diaree: Smecta, furazolidon, pliculete cu ceai de menta, biotics
- pentru constipatie: pliculete cu ceai de musetel
- pentru ochisori: Tobrex
- comprese sterile, rivanol, fasa, leucoplast
-zyrtec
- cicaderma, pentru muscaturi de insecte, julituri
- crema cu arnica pentru lovituri
- crema cu galbenele pentru arsuri, opareli (am de la Topfer, foarte buna)
Ostropel irlandez, a la Babytza
O bucata rasol vita, 4 cartofi, 4 cepe, 4 morcovi, 1 miez de varza alba cruda, cimbru, 1 foaie de dafin, patrunjel tocat, sare, piper boabe
Se spala carnea, se taie cuburi mari
Se curata si se spala legumele, se taie rondele, varza se spala, se taie fasii subtiri
Se pune in oala carnea si se presara pe ea sare , cimbru si putin piper.
Se adauga legumele si se acopera cu cu 1/2 l apa calda.
Se acopera vasul si se fierbeo ora si jumatate la foc mic. Se mai pune apa daca este nevoie.
Cand carnea este gata se stinge focul dupa ce s-a presarat verdeata tocata.
Se spala carnea, se taie cuburi mari
Se curata si se spala legumele, se taie rondele, varza se spala, se taie fasii subtiri
Se pune in oala carnea si se presara pe ea sare , cimbru si putin piper.
Se adauga legumele si se acopera cu cu 1/2 l apa calda.
Se acopera vasul si se fierbeo ora si jumatate la foc mic. Se mai pune apa daca este nevoie.
Cand carnea este gata se stinge focul dupa ce s-a presarat verdeata tocata.
Rosii umplute cu ficatei, a la Babytza
3-4 ficatei fierti si raciti, 1 ou fiert tare, 1 lingura unt, sare, marar tocat, miez de rosie -umplutura pentru 2 rosii
Se spala rosiile, se golesc de seminte si se lasa sa se scurga pe o farfurie. Rosiile se golesc taind un capacelin jurul coditei.
Se paseaza oul si se amesteca cu untul si miezul de rosie, mararul si sare.
Ficateiise toaca marunt si se adauga peste compozitia de mai sus.
Se umplu rosiile.
Se spala rosiile, se golesc de seminte si se lasa sa se scurga pe o farfurie. Rosiile se golesc taind un capacelin jurul coditei.
Se paseaza oul si se amesteca cu untul si miezul de rosie, mararul si sare.
Ficateiise toaca marunt si se adauga peste compozitia de mai sus.
Se umplu rosiile.
Supa crema de pui, a la Babytza
1/2 pui, 2 morcovi, 2 cartofi, 1 ceapa, 1 telina
Se fierbe carnea. Se curata de spuma pana ramane limpede, apoi se adauga legumele.
Se scot dupa o ora si se mixeaza legumele. Carnea se taie cubulete apoi se adauga in supa pasata.
Se mai fierb 10 minute la foc mic.
Se serveste cu crutoane.
Se fierbe carnea. Se curata de spuma pana ramane limpede, apoi se adauga legumele.
Se scot dupa o ora si se mixeaza legumele. Carnea se taie cubulete apoi se adauga in supa pasata.
Se mai fierb 10 minute la foc mic.
Se serveste cu crutoane.
Bors de perisoare, a la Babytza
200g carne vita, 2 linguri orez , 1 ceasca suc de rosii, 1 ceapa, 2 linguri patrunjel tocat, 1 ou , 1 cana de bors, leustean tocat, 1 cartof
Se toaca carnea impreuna cu ceapa, cartof. Apoi se adauga oul crud, verdeata tocata si putin sos de rosii si sare.
Se pune apa la fiert. Cand da in clocot se pun perisoarele . Se lasa la foc mic. Se curata de spuma pana ramane apa limpede. Dupa jumatate de ora se pune orezul fiert pe jumatatesi sucul de rosii apoi se adauga borsul fiert separat.
Se presara leustean.
Se toaca carnea impreuna cu ceapa, cartof. Apoi se adauga oul crud, verdeata tocata si putin sos de rosii si sare.
Se pune apa la fiert. Cand da in clocot se pun perisoarele . Se lasa la foc mic. Se curata de spuma pana ramane apa limpede. Dupa jumatate de ora se pune orezul fiert pe jumatatesi sucul de rosii apoi se adauga borsul fiert separat.
Se presara leustean.
Budinca de clatite, a la Babytza
1 ou, 11 linguri de faina, 1/2 l lapte dulce, 1 pahar de apa minerala, sare, 250g branza de vaci, 4 linguri zahar, coaja de lamaie, 200g marmelada, ulei.
Se sparge oul in vas, se amesteca cu 2 linguri de faina, se subtiaza cu lapte. Se pune un praf de sare. Se continua operatia pana cand aluatul este gata. Se adauga apa minerala si se lasa la rece o ora.
Se amesteca branza cu zahar si coaja de lamaie, se freaca spuma.
Se fac clatitele in tigaie cu putin ulei. Se lasa pe platou sa se raceasca.
Intr-o cratita unsa se pune o clatita, se unge cu marmelada, apoi se pune o alta clatita si se unge cu branza.
Cand compozitia s-a terminat se pune 15 minute la cuptor. se pudreaza cu zahar farin si se lasa la racit.
Se serveste taiat in raza ( ca tortul).
Se sparge oul in vas, se amesteca cu 2 linguri de faina, se subtiaza cu lapte. Se pune un praf de sare. Se continua operatia pana cand aluatul este gata. Se adauga apa minerala si se lasa la rece o ora.
Se amesteca branza cu zahar si coaja de lamaie, se freaca spuma.
Se fac clatitele in tigaie cu putin ulei. Se lasa pe platou sa se raceasca.
Intr-o cratita unsa se pune o clatita, se unge cu marmelada, apoi se pune o alta clatita si se unge cu branza.
Cand compozitia s-a terminat se pune 15 minute la cuptor. se pudreaza cu zahar farin si se lasa la racit.
Se serveste taiat in raza ( ca tortul).
Chiftele de dovlecei, a la Babytza
2 dovlecei, 1 ou, 2 felii franzela, verdeata tocata, 1 ceapa, 3-4 catei usturoi, 2 linguri pesmet, 1 ceasca ulei
Se spala dovleceii, se curata de coaja. Se golesc de seminte si se dau pe razatoarea mare. Se presara sare si se lasa la scurs jumatate de ora , dupa care se spala cu apa rece si se scurg prin sita.
Dovleceii se pun in castron si amesteca cu ceapa tocata marunt, usturoi tocat, ou, verdeata si franzela inmuiata in apa rece si faramitata.
Se fac fac chiftelute potrivit de mari apoi se trec prin pesmet. Se pun la prajit.
Sau puteti incerca varianta la cuptor pe folie de hartie. E mai light
La sfarsit se pot lasa putin pe un servet de hartie sa mai traga din ulei. Eu asa fac cu toate cele pe care le prajesc.
Se spala dovleceii, se curata de coaja. Se golesc de seminte si se dau pe razatoarea mare. Se presara sare si se lasa la scurs jumatate de ora , dupa care se spala cu apa rece si se scurg prin sita.
Dovleceii se pun in castron si amesteca cu ceapa tocata marunt, usturoi tocat, ou, verdeata si franzela inmuiata in apa rece si faramitata.
Se fac fac chiftelute potrivit de mari apoi se trec prin pesmet. Se pun la prajit.
Sau puteti incerca varianta la cuptor pe folie de hartie. E mai light
La sfarsit se pot lasa putin pe un servet de hartie sa mai traga din ulei. Eu asa fac cu toate cele pe care le prajesc.
Bulete de cartofi, a la Babytza
4 cartofi mari, 1 ou intreg, 1 ceasca de smantana, verdeata tocata, sare, o ceasca de ulei.
Se fierb cartofii in coaja dupa ce s-au spalat bine. Se scot cand le crapa coaja, se curata si se zdrobesc cu furculita. Se amesteca cu smantana, sare, verdeata tocata, ou pana se omogenizeaza.
Se pune uleiul in tigaie la foc mic. Se ia cu din amestec cu lingura si se pune in tigaie. Se scot cand sunt rumene si se servesc cu smantana.
Se fierb cartofii in coaja dupa ce s-au spalat bine. Se scot cand le crapa coaja, se curata si se zdrobesc cu furculita. Se amesteca cu smantana, sare, verdeata tocata, ou pana se omogenizeaza.
Se pune uleiul in tigaie la foc mic. Se ia cu din amestec cu lingura si se pune in tigaie. Se scot cand sunt rumene si se servesc cu smantana.
Musaca de fidea, a la Babytza
200g fidea fiarta si scursa , 200g carne, 1 ceapa, 1 ou, verdeata tocata, sare, menta, 1 felie de paine, 2 linguri ulei, 2 linguri pesmet, 1 ceasca smantana.
Se spala fideaua dupa ce a fost fiarta bine, se scurge si se imparte in doua. Jumatate se pune in forma cu ulei si tapetata cu pesmet.
Carnea se da prin masina de tocat cu ceapa si painea, apoi se caleste cu putin ulei pana scade zeama. Se trage cratita de pe foc, se sareaza, se amesteca oul si verdeata tocata, se pune menta. Amestecul de carne se pune peste fidea.
Se acopera cu restul de fidea si se adauga smantana. Se pune la cuptor pentru 30 minute.
Se spala fideaua dupa ce a fost fiarta bine, se scurge si se imparte in doua. Jumatate se pune in forma cu ulei si tapetata cu pesmet.
Carnea se da prin masina de tocat cu ceapa si painea, apoi se caleste cu putin ulei pana scade zeama. Se trage cratita de pe foc, se sareaza, se amesteca oul si verdeata tocata, se pune menta. Amestecul de carne se pune peste fidea.
Se acopera cu restul de fidea si se adauga smantana. Se pune la cuptor pentru 30 minute.
Mancare de linte, a la Nausica
Se lasa lintea la inmuiat o ora in apa rece, apoi se pune la fiert.
Se caleste ceapa cu morcov si telina rase in ulei de masline apoi se pun peste linte. Se lasa 30 minute cu capac, apoi inca 10 fara.
Condimente : sare si piper.
Se caleste ceapa cu morcov si telina rase in ulei de masline apoi se pun peste linte. Se lasa 30 minute cu capac, apoi inca 10 fara.
Condimente : sare si piper.
Ostropel de pui, a la Babytza
Se pun pulpele de pui la calit putin apoi se scot intr-un vas. Se pune ceapa la calit pana devine aurie, apoi se adauga bulion. Se pun pulpele la loc si se acopera cu apa.
Se pregateste rentas : o lingura de faina intr-o cana de apa rece. Se adauga in cratita cand e mancarea aproape gata. Se lasa 10 minute, timp in care se amesteca sa nu se faca cocoloase.
Se adauga usturoi pisat si se stinge focul.
Condimente : vegeta sau sare, piper.
Se pregateste rentas : o lingura de faina intr-o cana de apa rece. Se adauga in cratita cand e mancarea aproape gata. Se lasa 10 minute, timp in care se amesteca sa nu se faca cocoloase.
Se adauga usturoi pisat si se stinge focul.
Condimente : vegeta sau sare, piper.
Vine rata
Asculta mai multe audio Muzica
Vine rata,vine rata,vine rata
Frunza verde foi de tei
Vine rata din costrei
Cu vreo sapte bobocei
Si ratoiul dupa ei.
Vine rata,vine rata,vine rata
Frunza verde si-o lalea
Rata ici, rata colea,
Rata trece Dunarea
Cu bobocii dupa ea.
Sade rata pe butoi
Asculta mai multe audio Muzica
Sade rata pe butoi
Numarand din doi in doi,
1,3,5,7,9 dimineata mancam oua
Ca sa crestem mari.
Mac,mac,mac,mac
Mac,mac,mac,mac
Sade rata pe butoi
Numarand din doi in doi,
2,4,6,8 cozonacul este copt,
Dar ca sa-l mancam
Pe maini ne spalam.
Mac,mac,mac,mac
Mac,mac,mac,mac.
Sade rata pe butoi
Macanind cu drag la noi,
Mac, mac, mac si iarasi mac,
Pe copii ii vad ce fac,
Iar noi invatam
Cum sa ne purtam.
Cate unul pe carare
Asculta mai multe audio Muzica
Cate unul pe carare
Mergem in padurea mare.
In padure pasarele
Canta sus pe ramurele.
Uite sus si uite jos
Totu-i vesel si frumos,
Fiecare-n fel si chip
Cip cirip si cip cirip.
Umbla ursii prin padure
Dupa fragi si dupa mure.
Ascultati si glasul lor
Mor,mor,mor,si mor,mor,mor.
Uite sus si uite jos
Totu-i vesel si frumos,
Fiecare-n fel si chip
Cip cirip si cip cirip.
Intr-o zi se intalnira
Si pe loc se sfatuira,
Ca sa cante toti in cor
Cip, cirip si mor, mor, mor.
Uite sus si uite jos
Totu-i vesel si frumos,
Fiecare-n fel si chip
Cip cirip si cip cirip.
Ce sa fie?
Funze n-are,
Nu-i nici floare.
In paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie,
Sta mereu intr-un picior,
O umbrela de hartie...
Ce sa fie?
(ciupercuta)
Nu-i nici floare.
In paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie,
Sta mereu intr-un picior,
O umbrela de hartie...
Ce sa fie?
(ciupercuta)
Cine-i oare?
Merge, merge - greu ajunge!
Are coarne - dar nu-mpunge.
E ghebos
Si fricos,
Iar cand iese la plimbare,
Isi ia casa de-a spinare.
Cine-i oare?
(melcul)
Are coarne - dar nu-mpunge.
E ghebos
Si fricos,
Iar cand iese la plimbare,
Isi ia casa de-a spinare.
Cine-i oare?
(melcul)
